Inteligenţa în derivă

Există, din nefericire, la noi românii, un soi de infatuare, în virtutea unor merite sau însuşiri, despre care presupunem că spre deosebire de alte naţii le-am avea într-o măsură covîrşitoare...că aceste însuşiri ar fi, chipurile, daruri ce ne-au fost date exclusiv nouă, şi graţie cărora am fi prin definiţie, super inteligenţi, super talentaţi... Este părerea noastră bună despre noi, cam la fel ca cea pe care şi-o face bucureşteanul mediocru despre el însuşi în comparaţie cu ceilalţi români. El e în orice caz mai cu moţ, mai pă fază, mai naşparliu, mai dăştept... De altfel, despre inteligenţa românească s-a vorbit atat de mult încît ai avea chiar bănuiala că specialiştii noştri cunoscuţi sau anonimi au inventat cam tot ce este azi mai de soi în lumea ştiinţei şi tehnicii, iar dacă nu li se recunosc meritele este numai şi numai din cauza geloziei celorlaltor naţiuni care fură masiv din zestrea noastră. Ieri am cumpărat 10 clame de rufe, din plastic. Banii care i-am plătit nu mi s-au părut nici mulţi, nici puţini. Păreau solide şi chiar m-am gîndit: uite un lucru fabricat în România, util, frumos prezentat şi bine făcut. Dar cînd să prind hainele pe sfoară din 10 clame au funcţionat doar 5, celorlalte sărindu-le arcurile. Cineva la capătul procesului producţie-comercializare a ieşit păcălit. Cineva în cadrul procesului amintit se ocupă de înşelarea consumatorilor. Asta da inteligenţă! Te faci că produci clame pentru prins rufe, le dai un aspect ca să arate bine, dar în realitate mimezi 5 clame şi vinzi doar 5 bune la preţ de 10. S-au faci o şosea asfaltată în care bagi ataîta inteligenţă românească încît la curbe, în loc ca maşina să se lipească de asfalt, te centrifughează aruncîndu-te în sectorul agricol. Nu ne mai încăpem în piele de cît suntem de deştepţi. În ultima vreme am inventat pescuitul chimic. Este o adevărată artă. După ce am brevetat metoda în Transilvania, pe Tisa, am trecut la extinderea procedeului pe Siret şi pe Jiu. Şi nu e neapărată nevoie de cianură, se poate şi cu alte chimicale. În materie de politică inteligenţa românească este de-a dreptul originală. S-a demonstrat şi se continuă a se arăta unei naţii întregi că democraţia este cel mai bun sistem politic, chiar în condiţiile în care 70% din populaţie suferă de foame sau nu au o minimă îngrijire medicală. Lucrurile merg din rău în mai rău, scumpirile se ţin lanţ, traiul zilnic se degradează fără oprire, dar discursurile politice şi declaraţiile de bune intenţii sînt mai sofisticate, mai prospere, mai inteligente ca oricînd. În aceste condiţii ţi se face dor de niţică prostie, de-o leacă de tîmpenie, că prea pute locul de atîta inteligenţă. După ce am citit în enciclopediile lumii tot cea dat genul românesc în beneficiul umanităţii mi-am pus o singură întrebare. Cum se face că suntem atît de deştepţi, că România este printre cele mai bogate ţări, dar trăim mai rău decît cei mai proşti locuitori ai Europei? Nu am găsit decît un răspuns: Ne hrănim cu o himeră despre noi înşine. Şi aş avea o sugestie: să renunţăm la o cantitate de inteligenţă nativă, imaginară, în favoarea unui trai concret mai îndestulat. (Viorel Paltin)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...