„Ne privesc de sus, din cer“

În acest an au fost comemoraţi toţi eroii comunei Recea la Mănăstirea Berivoi, cu ocazia hramului locaşului de cult, de sărbătoarea Înălţării Domnului ca cer

Joi, 28 mai a.c., de sărbătoarea Înălţării la cer a Domnului, eroii celor două războaie mondiale dar şi partizanii din comuna Recea care au luptat împotriva comunimului au fost pomeniţi în cadrul unei ceremonii religioase oficiate la mănăstirea Berivoi. Preoţii şi cei prezenţi s-au rugat apoi pentru sufletele celor căzuţi pe front sau ucişi de trupele securităţii. ,,Au mai rămas puţini veterani de război în comună şi cei mai mulţi ne privesc acum din cer. Este o datorie de onoare să ne amintim de ei, să nu uităm că s-au jertfit pentru noi, pentru satul lor, pentru ca măcar copiii lor să aibă o viaţă liniştită. A venit comunismul şi o nouă generaţie s-a sacrificat pentru că nu a putut să stea impasibilă la nedreptăţi. Trebuie să îi avem pe toţi în suflet şi să le cinstim memoria“ spune Gheorghe Socol, fiu de partizan anticomunist.

Monument pentru eroi

De cîţiva ani localnicii din Berivoi, comuna Recea, ştiu cu exactitate care sînt eroii din satul lor şi se roagă pentru sufletele lor. Şi asta pentru că Gheorghe Socol şi primarul comunei, Gheorghe Lazea, au ridicat un monument care cinsteşte memoria celor care au luptat în cele două războaie mondiale şi a partizanilor luptei anticomuniste. Monumentul, pe care au fost trecute toate numele eroilor, a fost amplasat chiar lîngă biserica ortodoxă din Berivoi, în calea credincioşilor. ,, Iniţiatorul acestei construcţii a fost de fapt maiorul Ioan Silaghe, veteran de război şi fost aviator, un om extraordinar. Cînd acesta trăia a început să facă demersuri pentru construirea unui monument al eroilor. Pentru că tatăl meu a fost partizan, iar socrul meu veteran de război am început şi eu să mă implic. În primă fază m-am ocupat de problemele administrative ale veteraniilor, dezinteresat. După ce maiorul Ioan Silaghe a murit am luat hotărîrea fermă de a-i îndeplini visul. Am căutat numele tuturor eroilor, atît din Berivoii Mici cît şi din Berivoii Mari şi am luat legătura cu primarul Gheorghe Lazea, despre care ştiam că are un respect deosebit pentru eroi, fiind nepotul regretatului Ioan Gavrilă Ogoranul. Am avut tot sprijinul din partea primăriei şi mi-a fost pus la dispoziţie un amplasament de pe domeniul public, în apropierea bisericii. Tot primarul s-a ocupat şi de amenajarea zonei şi de pavare. Cu ajutorul familiei mele, m-am apucat de construcţia propriu zisă, am cumpărat apoi marmură şi am trimis-o la gravat. Crucea am obţinut-o de la preotul din Copăcel. Monumentul a fost gata în iarna anului 2007 şi toată lucrarea a costat cîteva sute de milioane. Este o mare mulţimire sufletească faptul că prin aceasta am reuşit să scoatem la lumină numele tuturor eroilor şi că acum locuitorii din Berivoi ştiu că rudele lor s-au jertfit pentru patrie“ spune Ghorghe Socol.

Au luptat în război dar şi în munţi

În primul război mondial, Berivoiul Mic şi Berivoiul Mare, cele două sate despărţite de un rîu, au pierdut nu mai puţin de 51 de fii ai satului, iar în al doilea război mondial aproape 70 de localnici au luptat pe front. Berivoiul este însă şi unul dintre satele din Ţara Făgăraşului în care oamenii harnici şi gospodari au opus rezistenţă regimului comunist. Astfel, Silviu Socol, Ioan Chiujdea, Gheorghe Şuvăială, Mihai Maga şi Ioan Novac, fii ai satului, au luptat deschis cu comuniştii, fiind urmăriţi, persecutaţi şi chiar ucişi. Ioan Novac,elev în ultima clasă la Făgăraş, pentru că a cîntat ,,Trăiască Regele“ a fost urmărit de Securitate, iar întreaga lui familie din Berivoi a fost persecutată şi supusă torturii. Ioan Novac s-a alipit grupului de partizani din Munţii Făgăraşului, iar în 1951 i s-a alăturat şi tatăl său, Petru Novac. Tînărul din Berivoi a fost arestat de securitate în 31 iulie 1955 după ce i-a fost înscenată o plecare în Grecia. După luni de tortură şi un proces nedrept, Novac a fost condamnat la moarte şi împuşcat. Un alt tînăr partizan din Berivoi cu un destin tragic a fost Ioan Chiujdea. În anul 1949, acesta i s-a alăturat lui Ioan Gavrilă Ogoranul în munţi, fapt care a atras torturarea familiei sale şi ameninţarea cu deportarea. După 8 ani în care a luptat contra sistemului, Ioan Chiujea a fost arestat în luna iulie 1957, condamnat la moarte şi executat prin împuşcare. În grupul condus de Gavrilă Ogoranu, Nică Chiujdea era poreclit „Profesorul“. Gheorghe Şuvăială a făcut şi el parte din grupul din munţi condus de Gavrilă Ogoranu, a luptat alături de acesta 6 ani şi a fost ucis de securitate în 5 august 1954, în judeţul Alba. Siviu Socol, membru al frăţiei de cruce de la Liceul Radu Negru a fost nevoit şi el să plece din satul natal în munţi. După o ciocnire cu securitatea în Rîuşor, a fost prins în Toderiţa, condamnat la moarte şi executat în anul 1951. Mihai Maga a fost student la Cluj, a dus o importantă activitate anticomunistă şi a fost prins de securitate în anul 1950 şi condamnat la 4 ani de închisoare. După eliberare a continuat să sprijine activ grupul din munţi.

Nume scoase la lumină

Chiar în ziua cînd la mănăstire numele eroilor erau pomenite, pe monumentul din sat aceste nume au ieşit din nou la lumină. ,,Din nefericire, mai multe nume s-au şters de pe monument din cauza ploilor şi a intemperilor. Acum am angajat doi pictori să rescrie numele şi sper că de această dată nu se vor mai şterge. Am în plan să realizez şi un sistem de iluminare al monumentului“ mai spune Socol. Numele eroilor anticomunişti din comuna Recea ca de altfel a tuturor celor din Ţara Făgăraşului sînt inscripţionate şi pe Crucea de la Mănăstirea Brîncoveanu construită în 1995 prin grija lui Ion Gavrilă Ogoranu, conducătorul grupului de partizani din munţi. În fiecare an, în prima duminică după sărbătoarea Sfîntului Ilie, la acest monument se comemorează rezistenţa anticomunistă din zona Făgăraşului şi pe toţi eroii săi ale căror morminte nu se cunosc nici în prezent.

Comments

Comentariu nou

Cautare

coma - tare

|16-06-2011 18:47:04

jjk

Raspunde

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...