Dezmăţ pe banii publici

Municipalitatea a cheltuit anul trecut peste 500 de miliarde de lei vechi, în monedă europeanã însemnînd vreo 13 milioane de euro. Aceastã sumã a fost la discretia liberalilor din Executiv si Legislativ, care, în orice împrejurare, se laudã cu cîstigarea alegerilor din 2008 si consideră că, prin urmare, li s-ar cuveni sã decidã pe banii fãgãrãsenilor. Dacã luãm în calcul cei trei ani de mandat (iunie 2008-mai 2010), aceeasi majoritate a cheltuit, dupã bunul plac, cel putin 40 de milioane de euro, cam 1.810 miliarde de lei vechi. E o sumã impresionantã pentru o localitate cu putin peste 35.000 de locuitori, nu? Sã punem în balantã suma cheltuitã de alesii locali, adunati acum în USL, pe de-o parte, si ceea ce s-a realizat pentru comunitate, pe de altă parte. Un localnic mi-a rãspuns cam asa: soselele sînt praf, trotuare reabilitate nu avem decît în centru, iluminat nu existã decît în anumite zone, Cetatea nu are nimic realizat din ceea ce s-a promis, curãtenie nu existã în oras, cîinii comunitari sînt pretutindeni, utilitãtile ne usucã buzunarele, investitori care sã creeze locuri de muncã nu sînt, locuinte n-au construit, avem un oras mort. Ce-au fãcut cu banii? La polul opus avem varianta alesilor locali care se laudã cã au fãcut multe si încã vor face. Au cumpãrat stadion, au pus pavele pe trotuarele de pe strada D-na Stanca pe unde circulã cei mai putini cetãteni, au pus flori în centru, au pus luminite pe Cetate, lucreazã de vreo trei ani la canalizarea din Galati si tot nu e gata, au asfaltat drumul Galati-Boholt, au asfaltat drumul spre Lacurile Beclean, au fãcut studii, au renovat sediul primãriei în fiecare an, au plãtit salarii, au fãcut mese festive pentru electorat. Dacã tragem linie între ceea ce vor fãgãrãsenii plãtitori de taxe si impozite si ce au fãcut alesii cu banii, balanta este total dezechilibratã. Vointa cetãtenilor si interesele alesilor sînt douã linii paralele. Zilele trecute am asistat la un circ fãrã limite. O adolescentã aflatã cu prietena ei într-o masinã n-a acordat prioritate unui scuter pe care erau un bãrbat si copilul lui. Impactul i-a trimis la spital pe cei de pe scuter, iar masina duduilor a suferit cîteva avarii. Pînã la sosirea SMURD-ului si a politistilor, tinerele s-au dezlãntuit ca niste fiare. Nu mai conta cã au fost rãniti, cã soferita a fost vinovatã ci doar faptul cã scuteristii le-au stricat banchetul de absolvire a liceului. Urlete, înjurãturi, vulgaritãti, pe toate le-au putut auzi persoanele adunate la fata locului. ,,Rusine“ e un cuvînt inexistent pentru acele adolescente. Astfel de tineri pot ajunge alesi locali la un moment dat si vor decide soarta orasului. Prãduiala liberalã de acum a bugetului local va fi un exemplu bun pentru generatia mai sus mentionatã. Ce vinã poartã fãgãrãseanul cocosat de griji de trebuie sã suporte astfel de meschinãrii? Existã totusi o vinã pe care o putem aduce contribuabilului local. Aceea de a tãcea si a pleca mereu capul în fata minciunii, înselãciunii si a golãniei. (Lucia Baki)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...