Discutată mai bine de opt ani şi amînată din cauza rezistenţei şefilor din teritoriu, înlocuirea judeţelor cu regiuni devine prioritatea numărul unu a guvernului. Premierul Emil Boc are sarcina ca în cel mult o lună să aibă finalizat proiectul de lege care va schimba în mod radical structura administrativă a ţării. Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 judeţe cu 8 judeţe mari sau 7 judeţe şi municipiul Bucureşti, arătînd că actualul sistem, menţinut din 1968, generează ineficienţă în utilizarea banilor UE şi corupţie. Miza o reprezintă cele 10 miliarde de euro de care România ar urma să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene, în perioada 2013-2014, sumele reprezentînd plata viitoarelor lucrări de infrastructură, a reţelelor de canalizare şi drumurilor judeţene. Potrivit unor surse din PDL, cele şapte sau opt regiuni se vor numi tot „judeţe“, pentru a evita modificarea Constituţiei, care precizează că teritoriul României este organizat în comune, oraşe şi judeţe.

     Şeful statului a menţionat că organizarea administrativă a României este făcută pe baza unei legi din anul 1968, la care nu s-au modificat, în 21 de ani de parlamentarism, nici măcar articolele în care scrie „Republica Socialistă România“. El a apreciat că un nou sistem administrativ ar reduce birocraţia şi ar accelera procesul de descentralizare. Preşedintele Băsescu a susţinut că nu se poate realiza o dezvoltare raţională a României cu unităţi administrative atît de mici precum actualele judeţe.

 „Nu se poate privi la o dezvoltare raţională a României în unităţi administrative atît de mici, iar modul cum se utilizează banii europeni pe proiecte foarte mici în interiorul unui judeţ nu este nimic altceva decît ineficienţa utilizării banilor europeni. Se face canalizare şi faci o staţie de epurare în loc să facă o magistrală care să treacă prin trei judeţe, se face o singură o singură staţie de epurare mare, ca să nu mai vorbim de structura judeţeană de drumuri, care pur şi simplu este fracturată. Şi mai este un motiv pentru care eu cred că trebuie desfiinţate cele 41 de judeţe şi teritoriul reorganizat pe 8 judeţe mari sau 7 judeţe plus municipiul Bucureşti şi zona metropolitană a judeţului Ilfov, corespunzător regiunilor de dezvoltare economică stabilită cu Uniunea Europeană: reducerea masivă a birocraţiei şi a instituţiilor deconcentrate ale statului. Avem 41 de inspectorate de poliţie în loc să avem 7 sau 8, avem 41 de direcţii agricole, 41 de direcţii sanitare, 41 de direcţii de finanţe publice, bine încărcate altfel, şi aşa mai departe, tot din 41 în 41 numărăm sutele de birocraţi care fac amară viaţa şi a populaţiei şi a primarilor de la nivel judeţean“, a spus Băsescu.

La nivelul judeţelor s-au format „familii transpartinice“
 

     „Cea mai puternică probă o avem în raportul pe care o să-l avem în zilele următoare, să vedem ce s-a întîmplat în multe dintre judeţe cu proiectele finanţate din bani europeni. Ministerele aprobă proiectele, se dau pe mîna consiliilor judeţene pentru execuţie şi vedem pe urmă ce iese. Perspectiva este să avem o suspendare temporară de utilizare a banilor pînă cînd găsim soluţii“, a spus Băsescu. El a adăugat că în zilele următoare va apărea un raport care va arăta ceea ce s-a întîmplat în judeţe cu proiectele aprobate din bani europeni. Preşedintele Băsescu a mai spus că ştie „sensibilitatea partidelor pe această temă“, respectiv că tuturor li se pare că dacă au preşedintele CJ „stăpînesc“ judeţul. „Cred că trebuie să ne ridicăm deasupra intereselor politice“, a adăugat preşedintele. „Un lucru care trebuie luat în serios în momentul de faţă privind la realităţile României este corupţia de la nivelul judeţelor. S-au creat nişte familii veşnice, interpartinice, se schimbă, se rotesc, clienţii rămîn aceiaşi. Cei care îşi fac iluzii că se poate construi lăsînd judeţele, că mai creăm o căciulă intermediară, nişte superjudeţe ca regiuni şi le dăm atribuţiuni, se înşală. Este un pas de creştere a birocraţiei, ori obiectivul este debirocratizarea şi spargerea relaţiilor create în mai toate judeţele. Sînt aproape în relaţie de familie“, a spus Băsescu.

Cine pierde pe schema regiunilor de dezvoltare şi cine vor fi viitorii „voievozi“
 

     Dincolo de partea plină a paharului arătată şi de premierul Emil Boc care a promis că reorganizarea administrativă va rezolva rapid problema absorbţiei banilor europeni, lucrurile sînt departe de fi lămurite. Opţiunea de a înfiinţa superjudeţe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare încurcă în an preelectoral atît calculele oamenilor puterii, cît şi pe cele ale opoziţiei, care văd cum le scapă printre degete atît funcţii, dar mai ales bani. Ridică însă, în acelaşi timp, miza pentru o eventuală bătălie electorală dată pe coordonatele propuse de PDL. Din toate calculele cel mai prost iese PNL.

Bătălii între colegi şi aliaţi
 

     Vehicule electorale pînă acum, prin rolul de decizie în ceea ce priveşte distribuţia resurselor financiare şi umane, cei peste 40 de şefi de consilii judeţene se văd nevoiţi să renunţe la influenţa lor în favoarea unui număr decidenţi restrîns drastic. Mai mult, bătălia se va muta în interiorul propriilor partide, deoarece topirea actualelor judeţe în regiunile de dezvoltare care le vor prelua atribuţiile îi pune în situaţia de a-şi disputa supremaţia în faţa colegilor mai vechi sau mai noi. Varianta propusă de PDL pune cele mai mari probleme nou-născutei USL. Şi asta pentru că restrîngerea la un număr de opt a consiliilor judeţene/regionale diminuează disponibilitatea PSD de a lăsa loc pe funcţii PNL, în condiţiile în care concurenţa în propriul partid va fi mult mai mare. De exemplu, în regiunea Sud-Est, tandemul de la Constanţa Radu Mazăre-Nicuşor Constantinescu şi-ar disputa influenţa cu baronul de Vrancea Marian Oprişan. Situaţia ar fi similară în regiunea Sud-Muntenia unde în competiţe ar intra personaje de calibrul lui Liviu Dragnea sau Constantin Nicolescu, lăsîndu-i practic fără şanse pe liberalii George Filipescu (Călăraşi) şi Dumitru Beianu (Giurgiu). Situaţia nu este tocmai roz nici pentru celelalte judeţe adjudecate de PNL. Astfel, şefia CJ Bihor deţinută în prezent de liberali ar putea fi uşor de pierdut într-o bătălie electorală pe regiunea Nord-Vest, unde PDL deţine controlul asupra judeţelor Bistriţa Năsăud, Cluj şi Maramureş. Situaţia este similară în regiunea vest, în care PDL şi-a adjudecat Timişul, Aradul şi Caraşul, enclavizînd practic Hunedoara a PNL. La fel şi la Braşov care face parte din regiunea centru unde supremaţia este deţinută de UDMR prin Harghita, Covasna şi Mureş. Compensaţiile sînt greu de obţinut. Odată cu puterea dată pe mîna a doar cîtorva oameni, reversul medaliei îl reprezintă diminuarea numărului de funcţii, din schemă dispărînd prefecţii, iar şefii serviciilor deconcentrate, monedă de schimb în alianţe, fiind transferaţi către primării.

Modificări legislative în cascadă
 

     Greul nu se rezumă doar la aceste aspecte. Bătălia este şi una legislativă. Varianta propusă de PDL presupune modificarea multor acte normative, care au dat bătăi de cap politicienilor în parlament, fiind subiect de negociere la sînge. Primul pas ar fi legea din 1968 privind organizarea administrativ-teritorială şi cea privind dezvoltarea regională, după care la rînd ar fi actul normativ referitor la administraţia publică locală, prin care ar trebui să se stabilească noua structură la nivel de judeţ, modul de alegere a şefilor consiliilor regionale, precum şi a consilierilor. Pe listă este şi legea statutului aleşilor locali şi cea a prefectului. Nu în ultimul rînd trebuie luate la mînă hotărîrile de guvern privind organizarea ministerelor pentru a se decide la mîna cui ajung serviciile deconcentrate, dar şi legea finanţelor publice prin care se stabileşte cum sînt împărţiţi banii.

Ce vrea UDMR
 

     Cea mai mare problemă pe care o va avea însă Cabinetul Boc vine chiar din rîndul propriilor săi aliaţi. Avînd un proiect de lege adoptat de Senat, UDMR are deja o viziune asupra reorganizării administrative. Legea semnată de către toţi parlamentarii Uniunii şi care aşteaptă doar decizia Camerei Deputaţilor vizează împărţirea României în 16 regiuni, printre care judeţele Mureş, Harghita şi Covasna ar urma să fie reunite sub aceeaşi autoritate. Condiţie de bază, conform liderului deputaţilor UDMR, Mate-Andras Levente, care preciza luna trecută că reorganizarea administrativă trebuie să ţină cont de dorinţa Uniunii: „Insistăm pe varianta depusă de noi. Susţinem în continuare că Mureş, Harghita şi Covasna trebuie să fie o regiune, dar subliniez că nu este vorba de o împărţire în funcţie de componenţa etnică, ci de tradiţii şi de zone geografice“. La rîndul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că împărţirea ţării în judeţe pe actualele opt regiuni de dezvoltare, aşa cum prevede proiectul PDL, ar fi forţată deoarece omul ar trebui să meargă 300-400 kilometri pentru a rezolva o problemă, arătînd că propunerea UDMR cu 15-16 regiuni poate fi un punct de plecare. În proiectul UDMR se menţionează că pe teritoriul României sînt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sînt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

„Ca şi cum te apuci de lucru cu doi handicapaţi“
 

     Primarul minicipiului Tîrgu Mureş, Dorin Florea, vicepreşedinte PDL, nu crede că judeţul Mureş ar trebui alipit „emoţional“ la Harghita şi Covasna, aşa cum prevede proiectul UDMR privind regiunile de dezvoltare, spunînd că ar fi ca şi cum cineva „s-ar apuca de lucru cu doi handicapaţi care sapă grădina“. Cu toate că Florea susţine necesitatea reorganizării administrative a ţării, pe care a cerut-o în ultimii doi ani, el s-a pronunţat împotriva ideii ca Mureş, Harghita şi Covasna să formeze o regiune distinctă, deşi aceasta este dorinţa UDMR „dintotdeauna“. „Credeţi că mie mi-ar conveni ca Mureşul să-l lipesc, numai emoţional, cu două judeţe sărace? Adică hai să murim cu toţii. (…) Din punct de vedere cultural, e normal ca maghiarii să ţină la etnia lor. Dar din punctul de vedere al dezvoltării unor regiuni puternice, nu spui niciodată «apucă-te de lucru şi ia-ţi doi handicapaţi să sapi grădina»“, a afirmat Florea. El a precizat că nu este adeptul asumării răspunderii Guvernului pe proiectul PDL de reorganizare administrativ-teritorială a ţării.

Reorganizarea administrativă scoate bani din buzunarul cetăţenilor
 

     Reorganizarea administrativă a ţării va avea consecinţe directe şi asupra cetăţenilor, care vor trebui să plătească schimbarea actelor de identitate. Costurile pe care le-ar implica schimbarea s-ar ridica la 600-700 de lei, spune liderul PSD Victor Ponta, în timp de Liviu Dragnea apreciază că ar fi mult mai mari. „La USL am încercat să vedem care sînt costurile pentru populaţie ale reformei administrative. Calculele noastră arată că, la preţurile actuale, fiecare cetăţean va trebui să plătească între 600 şi 700 de lei“, a declarat preşedintele PSD, Victor Ponta. La o populaţie de 22 milioane de locuitori, conform calculelor USL, se poate ajunge la o factură de 3,5 miliarde de euro - costuri totale pentru populaţie, după apariţia regiunilor. Printre documentele care vor trebui reînnoite se numără cartea de identitate, permisul de conducere şi actele de cadastru.

Motoarele de bani ale celor 8 judete
 

     Ce înseammnă reorganizarea adminsitrativ-teritorială pentru economia noilor opt judeţe? Cel mai bogat va fi cu siguranţă Bucureşti Ilfov, după cum arată datele actuale. Bătălia se va da apoi între Regiunea Sud, cu Dacia şi multe alte fabrici, şi Nordul, respectiv Vestul care sînt departe de fi sărace.
     1. Regiunea Bucureşti - Ilfov va fi la viitoarea reorganizare, în continuare, scena celor mai mari motoare de dezvoltare, arată o analiză a incont.ro realizată pe baza datelor Registrului Comerţului din 2009. În Bucureşti este sediul central al OMV Petrom, liderul pieţei interne a carburanţilor şi cea mai mare companie din România, în funcţie de cifra de afaceri. Mai mult, tot aici au sediile şi Rompetrol Downstream, compania care administrează reţeaua de benzinării a Rompetrol, dar şi Orange România, Vodafone România, British American Tobacco (BAT) Trading, Kaufland România, distribuitorul şi furnizorul de gaze GDF SUEZ Energy (fostul Distrigaz Sud), Romtelecom SA, LukOil România, dar şi Transelectrica, firma de stat care transportă toată energia electrică ce se vinde în ţară. Pe de altă parte, nici Ilfov nu duce lipsă de nume mari sau de afaceri importante.Aici sînt înregistrate business-urile Metro, Hiproma (operator al reţelei de hipermarketuri Carrefour în România), Real Hypermarket, Philip Morris, Mediplus Exim (Mediplus face parte din grupul A&D Pharma Holdings, cel mai mare grup farmaceutic din România), Coca Cola România, Porsche România, Rewe România (prezent prin lanţurile de magazine Billa, Selgros, Penny Market XXL şi Penny Market) sau Top Brands Distribution (este una dintre cele mai importante companii din Romania care activează în domeniul distribuţiei de bunuri de larg consum).
     2. Vine apoi la rînd Regiunea Sud, care cuprinde Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Dîmboviţa, Argeş, Călăraşi, şi care concentrează şi ea afaceri importante. În Argeş găsim Automobile Dacia, Renault Industrie Roumanie, Fildas Trading, Johnson Controls, Renault Technologie Roumanie sau EURIAL Leasing IFN. În Dîmboviţa toate drumurile duc la Artic SA Găesti şi Mechel Tîrgovişte. În Ialomiţa este fosta fabrică Expur de uleiuri, iar în Giurgiu este sediul Romstrade, firma de construcţii deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache. În Teleorman nu prea sînt afaceri mari, dar compenseaza Prahova, Dîmboviţa şi Argeş. În Prahova sînt sediile rafinăriei Petrotel - LukOil, dar şi ale Electrica Furnizare Muntenia Nord, Unilever South Central Europe, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, PLUDI Market, PLANOIL, Buzmann Industries, LLK Lubricants România şi Yazaki România. În Călăraşi cele mai mari business-uri le derulează Agro-Chirnogi SA şi Remat SA.
     3. Regiunea Sud-Est va încorpora judeţele Vrancea, Buzău, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Constanţa va predomina în economia „locală“ cu Rafinăria Petromidia adică Rompetrol Rafinare, dar şi cu sediile Grup Servicii Petroliere, Rompetrol Petrochemicals, Şantierul Naval Constanţa sau Enel Dobrogea. Tulcea şi Brăila vin şi ele cu STX RO Offshore Turcia, administrator de şantiere navale. La Galaţi, toate drumurile duc la fostul Sidex, acum numit Arcelor Mittal Galaţi. Urmează apoi alte companii importante. Este vorba despre Arabesque, companie specializată în materiale de construcţii şi finisaje, Şantierul Naval Damen Galaţi, dar şi firma de construcţtii Vega ‘93 sau Mairon Galaţi (înfiinţată în 1994 şi care are ca obiect principal de activitate stocarea, distribuţia şi procesarea de produse metalurgice). Vrancea vine cu textilele pentru marile case de modă din Italia şi nu numai. Mai departe, Buzău pune pe hartă Bunge România, Relad, Agrana, dar şi Ductil Steel si Grup Romet.
     4. Regiunea Nord-Vest va înghiti Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Cluj. În Bihor cele mai mari afaceri sînt legate de Holcim, Celestica, Leonardo, dar şi European Drinks şi European Food. În Cluj, afacerile de top sînt concentrate la fabrica Nokia, la MOL România, Ursus Breweries, Electrica Transilvania Nord, Groupama Asigurări, ENKA Construction and Development, Bechtel International sau la Ardaf. Satu Mare găzduieşte fabrica Electrolux şi producţia Unicarm, dar şi sediul Autonet Import. Mai departe, Maramureş are EATON Electro Producţie şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare. Sălaj are fabrica Silcotub, iar Bistriţa Năsăud găzduieşte businessul Leoni Wiring Systems.
     5. Regiunea Vest va cuprinde Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin. Timiş ori Timişoara intră în hora financiară cu Continental Automotive, Unita SA, Delphi Packard Romania, Nestle Joe, Confort SA, Enel Distribuţie Banat sau Alcatel Lucent. Arad aduce Takata-Petri România, Astra Vagoane, dar şi Astral Impex. Hunedoara se mişcă pe harta afacerilor cu Electrocentrale Deva, Compania Naţională a Huilei şi SEWS România. Caraş - Severin vine cu Artima.
     6. Regiunea Nord-Est include judeţele Iasi, Neamţ, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui. Aici, cele mai importante afaceri sînt ArcelorMittal Tubular (judeţul Neamt), Egger (judeţul Suceava). În Botoşani şi Vaslui, afacerile sînt mai mici, dar în Bacău se schimbă treaba. Aici avem sediile Dedeman, Spedition UMB, Tehnostrade şi Simba Invest. La Iaşi avem noul sediu central al E.ON. Moldova.
    7. Regiunea Sud - Vest include Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt şi Vîlcea. În Mehedini există Remat Scholz SA, considerat un business mare. În Gorj găsim Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Compexul Energetic Rovinari. În Dolj au sediile CEZ Vînzare SA, Complexul Energetic Craiova şi CEZ Distribuţie SA. În plus, tot aici este si Ford Craiova. În Olt exista fabrica de aluminiu Alro Slatina, dar şi Pirelly Tyres România sau TMK Artrom. În Vîlcea, combinatul Oltchim SA, firmă de stat, în curs de privatizare, este motorul dezvoltării economice locale.
     8. Regiunea Centru: Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba. În Alba domină industria lemnului şi cea a producerii de energie din deşeuri lemnoase. Vorbim despre afacerile Kronospan Sebes si Holzindustrie Schweighofer. Mureş iese în faţă cu E.ON Gaz România şi E.ON Gaz Distribuţie (fostul Distrigaz Nord), dar şi cu Azomureş. Dar Braşov are un cuvînt mai puternic de spus cu Selgros Cash&Carry, Electrica Transilvania Sud, Autoliv România, Schaffler România, Europharm, Kraft Foods, Rom Oil, Smithkline Beecham Trading. Mai departe, Sibiu nu stă deloc în spate şi aduce sectorul gazelor naturale în prim-plan cu Romgaz şi Transgaz. Afaceri mari în Sibiu mai sînt şi cele ale Polisano, Benrom, Continental Automotiveşsi Ambient. Harghita vine cu Borsec şi Romaqua Group, iar Covasna aduce în prim-plan businessul Domo Retail.

Care vor fi capitalele noilor judeţe
 

     Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe, a anunţat, vineri, secretarul general al PDL, Ioan Oltean. El a precizat că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi. Capitalele noilor judeţe, conform proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a României vor fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, a precizat Oltean. „Credem că o ţară cu opt judeţe pe cele opt regiuni de dezvoltare economică ce sînt deja consacrate, chiar dacă ele nu au personalitate juridică, va reuşi ca, în perioada 2012-2013-2014, cînd România mai are încă zece miliarde de euro de absorbit de la UE, să se ridice gradul de absorţie a fondurilor, să crească calitatea strategiilor şi a lucrărilor de dezvoltare zonală şi regională. E un proiect extrem de ambiţios şi care, dacă într-adevăr se va realiza şi actuala majoritate se va plia pe el şi-l va susţine, va produce o modificare de fond în viaţa de zi cu zi a României“, a spus Oltean. El a mai spus că, pînă la sfîrşitul acestei luni, actuala majoritate vrea ca Guvernul să adopte un act normativ în acest sens prin asumarea răspunderii. Oltean a adăugat că PDL şi actuala majoritate vor ca viitoarele alegeri din iunie 2012 să aibă loc pe noua formulă administrativ-teritorială cu opt judeţe. „Dorinţa noastră este ca viitoarele alegeri care vor avea loc în iunie 2012 să se realizeze pe noua formulă administrativ teritorială. Cînd spun «noi» mă refer la PDL şi la actuala majoritate. Vom încerca să adoptăm legea prin angajarea răspunderii Guvernului pe act normativ“, a spus Oltean.

Topul noilor judeţe în funcţie de PIB
 

     Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cea mai bogată regiune de dezvoltare este în acest moment Bucureşti-Ilfov, urmată de Sud-Muntenia şi Centru.
Iată clasamentul regiunilor care vor deveni în viitor noile judeţe ale ţării, clasament întocmit după Produsul Intern Brut din 2009. Valorile sînt exprimate în milioane de lei.
1. Regiunea Sud -Vest - Oltenia 41921,9 mil. lei
2. Regiunea Vest 50020,5 mil. lei
3. Regiunea Nord - Est 54940,9 mil. lei
4. Regiunea Sud-Est 55865,9 mil. lei
5. Regiunea Nord -Vest 57937,1 mil. lei
6. Regiunea Centru 57586,8 mil. lei
7. Regiunea Sud - Muntenia 65451,8 mil. lei
8. Regiunea Bucuresti - Ilfov 130521,7 mil. lei

Cum a tot fost împărţită România modernă
 

- De la vechile tradiţii medievale la influenţe germane sau sovietice, de la centralizare la autonomie şi înapoi. Organizarea administrativ teritorială a ţării a cunoscut în ultimii nouăzeci de ani trei sisteme majore şi numeroase reforme mai mici sau mai mari.
- Prima împărţire administrativă modernă a României Mari are loc odată cu reforma din 1926, după cîţiva ani de tranziţie în care teritoriile noi îşi păstraseră vechea organizare. Ţara e împărţită într-un mare număr de judeţe, subdivizate în plase, compuse la rîndul lor din comune. Această formulă va rezista 12 ani.
- În 1938 Carol al II-lea îşi impune regimul de dictatură regală şi face o nouă reformă a organizării teritoriale. Judeţele şi plasele nu dispar, dar pierd mult din atribuţii. Apar zece „ţinuturi”, după modelul german al landurilor, care centralizează în bună măsură administraţia locală. După abdicarea lui Carol, în condiţiile în care România pierde o bună parte din teritoriu, regimul mareşalului Antonescu revine la vechea organizare pe judeţe şi desfiinţează ţinuturile.
- După instaurarea regimului comunist judeţele şi plasele dispar şi ele. Republica Populară Română e împărţită în 28 de regiuni compuse din 177 de „raioane”. Pînă în 1956 există inclusiv regiunea Stalin, în zona Braşovului, (rebotezat el însuşi după numele dictatorului sovietic).
- În 1952 numărul regiunilor se reduce la 18. Atunci apare şi Regiunea Autonomă Maghiară. În 1960 dispar regiunile Bîrlad şi Arad. În 1969 regimul lui Nicolae Ceauşescu revine la un sistem bazat pe 39 de judeţe
- În 1981 o nouă minireformă: Sectorul Agricol Ilfov a fost redimensionat şi i s-a dat numele de Sector Agricol. Tot atunci apar judeţele Călăraşi şi Giurgiu.
- Ultima modificare are loc în 1995, cînd Ilfovul redevine judeţ.

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."