Manipularea electoratului, o practică interbelică dar şi actuală    Oameni politici ca Mija, Mănduc, Duţă, Cîrje, Grapă, îşi au rădăcina nesimţirii în începutul de veac    Făgăraşul interbelic era invadat de ziare politice

     În Făgăraşul interbelic viaţa politică era la mare căutare şi îşi avea năravurile ei. Aşa cum de două decenii, oamenii politici locali şi care au condus Făgăraşul îşi au obiceiurile şi năravurile lor. În acest episod ne vom opri asupra vieţii politice din acea vreme. Şi asta pentru că în curînd făgărăşenii vor fi asaltaţi de promisiuni electorale, iar oraşul va fi invadat de diferite afişe şi slogane care mai de care mai pompoase şi de ce nu, mincinoase. Dacă la nivel de promisiuni lucrurile nu diferă prea mult, este interesant de remarcat faptul că personajele politice erau mai combative şi nu se sfiau să-şi atace dur adversarii. Poate pentru că nu erau la fel de implicaţi, ca şi cei de acum, indiferent de culoarea politică, în afaceri cu banii publici. Principalele formaţiuni politice care se luptau pentru putere în perioada interbelică erau Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. În Făgăraşul începutului de secol, erau editate ziare politice, fiecare partid îşi avea ziarul lui. Dar editorii şi directorii de ziar nu se sfiau, atunci, să scrie chiar pe prima pagină a ziarului sloganuri de tipul: ,,Oficiosul Partidului....“. Spre deosebire de azi cînd ziarele îşi spun ,,independente“, dar joacă după cum le impune partidul care le finanţează. De exemplu, ziarul ,,Olteanul“ era pînă la 11 mai 1920 ziarul judeţului, iar de atunci a trecut în proprietatea Partidului Poporului condus de Octavian Goga. Alegătorii de atunci erau bine informaţi avînd la dispoziţie atît ziare independente, dar şi ziarele politice. 

     Într-o epocă în care puţini români şi mai ales ţăranii, ,,plugarii“ cum erau numiţi, nu ştiau să citească, la mare preţ erau semnele electorale. Cît mai simple şi uşor de recunoscut, şi dacă se poate imposibil de confundat. În Făgăraşul modern circula legenda că la ultimele alegeri, rromii din Combinat au confundat vulturul PRM-ist cu cioara, şi astfel peremiştii s-au trezit cu voturi de unde nu se aşteptau. Ceea ce demonstrează că nici măcar simbolurile electorale, de acum, nu pot fi clare. În perioada interbelică cea mai mare problemă de acest fel o aveau ţărăniştii. Semnul lor electoral era un cerc, denumit roata sau inelul. Ţărăniştii au trebuit să ducă o campanie agresivă de lămurire a cetăţeanului deoarece partide mai mici, dar inteligente, au încercat să le fure voturi avînd semne electorale asemănătoare. Astfel ,,Frontul Românesc“ avea ca semn electoral ,,Roata cu raf şi cu butuc“ , în fapt trei cercuri concentrice. Într-o notă de confuzie totală, Partidul Ţărănesc Radical avea ca semn electoral ,,Roata cu Spiţe“ în fapt un cerc cu o cruce. Partidul Naţional Liberal avea iniţial ca semn electoral ,,linia în picioare“ de fapt un ,,I“ . Au trecut apoi la trei linii verticale ,,III“ lucru care a dat ocazia tărăniştiilor să comentzeze că au trecut ,,de la un băţ la trei măciuci“.

Nu se sfiau să strige ,,Hoţii“
 

     Dacă acum, pe baza cumetriilor politice, politicienii nu se mai atacă între ei, în trecut, lupta era aprigă şi nimeni nu se ferea de vorbe dure. Un exemplu vine de la Uniuniunea Naţională : ,,Hoţii la puşcărie!Acesta este strigătul rămas pe urma nefastei guvernări naţional ţărăniste. A înviat iarăşi faimosul Dobrescu. Scăpat din încurcături de ai săi - de capii patridului naţional-ţărănesc - tovarăşul lui Vornic, se plimbă liber şi vă cere din nou voturile. Dacă vreţi să vedeţi noiu îmbogăţiţi, din averea statului, care e a voastră, votaţi-l din nou, dacă nu vreţi şi doriţi ca hoţii să meargă unde trebuie şi vroiţi ca averea statului să rămână a voastră, a tuturor, şi să nu mai fiţi jefuiţi de ei votaţi pentru lista Uniunii Naţionale cu semnul (pătrat). Toţi oamenii de bine se strâng în jurul steagului Uniunii-Naţionale în cartel cu partidul Naţional-Liberal, pentru a aduce vremurile din belşug când banul circula, când bucatele şi vitele se vindeau cu preţ, când dările nu sugrumau pe oameni. Votaţi lista candidaţilor Uniunei Naţionale “

Cîntecul electoral, cheia succesului
 

     În prezent coloana sonoră a campaniilor electorale este asigurată de piese clasice ca ,,Verde- nrourat“ şi ,,Omul bun şi pomul copt“, hit-uri de moment ca ,,Stolo Stolo Stolo Preşedinte“ şi mereu actuala ,,România Trezeşte-te “. La ultima campanie electorală, liberalii din Făgăraş s-au dedat la manele şi şi-au comandat adevărate imnuri dedicate liderilor lor, Căncescu, Mănduc. Să nu credeţi că melodiile electorale sînt o găselniţă de ultima oră. În perioada interbelică, toţi candidaţii la funcţiile publice aveau şi ei melodiile lor. Mult mai dure şi mai pline de mesaj decît cele din vremurile actuale. Astfel, au rămas textele unor melodii ca Doina Olteanului, Cîntecul Olteanului , Doina Fripturiştilor sau Cîntecul Conversiunii. Cam toate îndreptate împotriva liberalilor.

Preotul care a lăsat prescure pentru friptură
 

     Doina Fripturiştilor, scornită de ţărănişti, înfiera necruţător un anume popă Lupaş, care în ciuda faptului că era faţă bisericească avea slăbiciuni perfect laice. ,,Fripturişti mei plecară /Cu minciunile prin ţară/ Strigă Goldiş trădătoru/Că el va schimba poporu/Dar poporu vede bine/Că ne-a făcut de ruşine.........Goldiş fiind larg la gură/ S-a vîndut pentru friptură/Auzind popa Lupaş/Pleacă şi el mintenaş/A căscat iute din gură/ Nu-i ma trebuie prescură/ Ci se trage la friptură/Om sărac Lupaş al nost/Popă este, popă-a fost/ Cînd aude de parale /Se vinde la fiecare/Cînd aude de friptură /I se fac spume la gură/Cînd aude de ospeţe/Nu mai suce din musteţe“ se spune în cîntec. Nici acum, preoţii nu sînt departe de popa Lupaş interbelic. Acum au primit undă verde de la Sinod să participe la alegerile locale şi, bineînţeles, să şi cîştige locurile mult rîvnite. Care să le aducă putere şi bani.

Făgărăşenii, una cu oltenii
 

     Următorul cîntec pare în ziua de azi ca fiind categoric din Oltenia. În urmă cu 80 de ani era însă perfect reprezentativ pentru făgărăşeni, toţi mândri locuitori ai Ţării Oltului cum era atunci denumită actuala Ţară a Făgăraşului. ,, Foaie verde magheran/ Auzita-ţi de un Oltean/ Oltean mîndru şi voinic/ Nu se teme de nimic .... Măi Danilă măi oltene/Tu de beţe nu te teme/ Cînd ridici tru ghioaga- n sus/Toţi liberalii s-au dus....Şi iar verde lămîiţă/Dănilă-i oltean de viţă/Facem toţi în juru-i zid/ Să s-audă şi la Grid“. Un delicios refren este însă cel al cîntecului conversiunii, aparţinînd Partidului Ţărănesc Radical care sună aşa: ,,Să-l votăm toţi pe pătrat/ Că în suflet ne-a intrat“.

     Prea puţin reprezentaţi ,deocamdată, în viaţa politică făgărăşeană, rromii încercau să reprezinte în perioada interbelică o forţă politică. S-a păstrat un manifest ce încerca să îi strîngă pe rromi într-un mare congres. Chiar se spunea că ,,nu este ertat nici unei Rom să lipsească“. Înfrăţirea Neorustică, rezultată în urma congresului, a avut apoi ceva activitate în Făgăraş. ,,Fraţi Romi, De sute de ani, noi Romii sau ţiganii cum ni se spune îndurau toate umilinţele şi urgisirile. A sosit timpul să ne ridicăm şi noi din întunerec şi să luptăm pentru o viaţă omenească, pentru lumină şi cultură, să fim cetăţeni buni şi folositori şi neamului nostru şi ţării. Vrem ca prin puterea noastră şi cu munca noastră cinstită să fim respectaţi şi numele de ţigan să fie rostit cu cinste nu cu dispreţ.Fraţilor, Băgaţi de seamă, să nu ne facem de ruşine cu toţi nechemaţii cari se pune în fruntea noastră şi spun că sunt Voievozi şi se încoronează, de ne fac de batjocură în faţa lumii.Trebuie să ne organizăm ca oameni serioşi şi să ne alegem în libertate pe conducători, cari să fie oameni de seamă şi să lupte pentru binele poporului. Pentru acela, ca să ne consfătuim şi să hotărâm ce avem de făcut, societatea ,,Înfrăţirea Neorustică“, vă cheamă pe toţi, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, la MARELE CONGRES al tuturor Romilor ce va avea loc la Făgăraş în ziua de Duminecă 21 iunie orele 11 dimineaţa în sala din parcul Regina Maria. Nu este ertat nici unei Rom să lipsească, căci cu toţii trebuie să hotărâm de soarta noastră şi a copiilor noştri. Preşedinte Năftănăilă Lazăr“. În ziua de astăzi, rromii sînt curtaţi de mai toate partidele, acordîndu-le acea atenţie pe care n-ar trebui s-o merite. Pentru că votul celor mulţi depinde doar de ulei, zahăr, rachiu sau chiar bani şi nu de înţelegerile făcute de aşa zişi şefi ai lor. La ultimele alegeri locale, 2008, rromii din Făgăraş au ales primarul actual prin voturile cumpărate.

Cartierul Galaţi, opera liberalilor fraieriţi
 

     Materialele electorale interbelice scot la iveală un lucru puţin ştiut în ziua de azi. Ipoteza, destul de veridică, a Partidului Naţional, că Galaţiul a fost alipit Făgăraşului de liberali doar în scopuri electorale. Iată ce spune un manifest din 1926: ,,Iubiţi Fraţi Gălăţeni! Subscrişii reprezentanţi ai Partidului Naţional din judeţul Făgăraş Vă adresăm următoarele rânduri, cari cuprind un sfat frăţesc şi o făgăduinţă dată de inimă de frate:1) Sfat frăţesc: Prin uneltirile lui Lazăr Peter aţi ajuns la marea încurcătură de-a fi alipiţi la Făgăraş. Brătianu fiind informat de Radocivi că aţi fi liberali şi gândindu-se că vor trage folosul la o votare, v'a alipit la Făgăraş fără a vă întreba. Astăzi văzând Radocivi că sângele vostru nu se face apă liberală, vrea prin momeli şi ameninţări să vă oprească dela vot. Sfatul nostru de frate este: să nu plecaţi capul în jugul lui Radovici, ci ca Români conştienţi să veniţi cu toţii Vineri în 19 Februarie să ne ajutaţi cu votul vostru să învingem la alegerile Comunei Făgăraş. 2) Făgăduinţă. Noi cunoscând paguba ce vi se face prin aceea că aţi fost alipiţi la Făgăraş,împotriva legii şi fără să fiţi întrebaţi, vă dăm cuvântul nostru de oameni cinstiţi că îndată ce va veni Partidul Naţional la putere ceea ce se va întâmpla în cel mult 4 săptămâni, pentru ca Galaţii să fie din nou comună independentă. Drept care am semnat cele de mai sus. Făgăraş, 15 Februarie 1926. “

PSD-ul îi curta pe maghiari
 

     Din toate materialele electorale păstrate din perioada interbelică făgărăşeană se distinge cel al Partidului Social Democrat. Şi asta pentru că pe lîngă mesajul în limba română avea pe verso unul în limba maghiară. Departe de a avea în componenţă baronii locali ca în ziua de azi, pesediştii de atunci militau pentru micşorarea datoriilor ţărăneşti şi desrobirea poporului muncitor de la sate şi oraşe. Partidul care avea ca semn electoral triunghiul se adresa ,,lucrătorilor din fabrici, mine şi plugarilor“.

Elefantul şi strămoşul lui Mija
 

     Ziarele făgărăşene ale vremii erau pline în perioada electorală de pamflete şi caricaturi. Chiar dacă localnicii nu se delectau cu ,,Stăpînul Lovelelor“ sau ,,Terminator- Mandatul 2“ aveau în schimb Elefantul-prefect şi un fel de Mija de acum, pe numele său Aurel Dobrescu, care poza în om cinstit, de partea oamenilor săraci. Redăm textele pamfletelor, bazate ca şi în prezent, pe fapte reale: ,,Dragă Iuliene,
Cu Prefectul n'am prea nimerit-o. Trebue să-l îmboldeşti la tot pasul, ca pe un elefant. Aud că s'a pus în dezacord cu tine. Trebue să ne gândim la o schimbare. Te rog să-mi scrii neîntârziat în această privinţă Te îmbrăţişez cu prietenie şi devotament. Bucureşti, Duminecă 3.III.1929. Aurel
Iată, izvorul prieteniei de astăzi între Aurel Dobrescu şi Vlaicu, candidat la Senat, vot universal.
Dealtminteri, fostul prefect, Vlaicu şi-a oferit serviciile şi actualului guvern, dar i le-a refuzat, şi numai astfel n'a devenit fripturist, în fapt, căci cu gândul şi intenţia se făcuse“. Azi, Mija pozează în salvatorul locurilor de muncă vorbind răspicat de la tribuna PPDD, cînd de fapt el a distrus fabrici pierzînd locuri de muncă de ordinul sutelor.

Ion Aron apostrofând pe Aurel Dobrescu.
 

Ce mai vrei?
Nu te mulţămeşti, mă Aurel, în afacerea autobuselor dela Ploeşti, cu 400.000 (zi patru sute de mehii de lei), pe fiecare lună??!! Şti bine, că, în toate contractele de concesiune, este trecut numele meu, nu al tău.

Unde mai pui, că în afacerile cu celelalte concesiuni de autobuse şi în ghişefurile cu Tiberiu Vornicul, ai avut tu partea leului. Nu este aşa?
Toate ar fi, cum ar fi; dar alegerile vezi că merg prost.
Au început oamenii să ne cunoască. Degeaba te plângi că eşti sărac, nu te mai crede nimenea.
Similar acestor interbelici, liberalii de azi se laudă cu stadionul şi ştrandul pentru care au îndatorat Făgăraşul, lăsînd obiectivele de izbelişte după ce şi-au încasat comisioanele.

     Cu feţele bisericeşti adînc înfipte în viaţa politică, partidele politice nu ezitau sub umbrela creştinătăţii să apeleze şi la alte simboluri ale bisericii. Fiecare partid mai acătări emitea calendare care copiau în mare parte conţinutul celor emise de biserică. Dumnezeu era înlocuit de capul partidului, iar următorii membri marcanţi ai partidului îl încadrau în chip de sfinţi. Azi, oamenii politici folosesc icoanele bisericeşti în felicitările de Paşte sau de Crăciun.

Semne electorale direct de la Dumnezeu
 

     Afişele electorale erau adevărate opere de artă pictate după rigorile vremii. Este interesant de remarcat că în mai toate, indiferent cărui partid aparţineau, ţăranilor li se arată semnul electoral din cer, ca şi cînd ar fi fost trimis de însuşi Dumnezeu. O monstră clară de manipulare cu bază religioasă. 

Comments

Comentariu nou Cautare

simona   |15-03-2012 13:09:48 verificati in cate dosare de insolventa apare fiecare din candidatii actuali .... Raspunde 4   0

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."