Piraţii din Primărie

Luni, 23 Aprilie 2012 16:26

Nu mai încape nicio îndoială că mandatul 2008-2012 administrat de PNL în Făgăraş a fost un dezastru pentru municipiu. Aristotel Căncescu, Sebastian Grapă, Sorin Mănduc, Traian Duţă, Cătălin Cîrje, au fost cei care au folosit banii publici în alte scopuri decît în interesul cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite. Promisiuni precum locuri de muncă, transparenţă decizională, canalizare, drumuri, curăţenie, interes local, etc, s-au dovedit a fi doar minciuni pentru că în cei patru ani liberalii şi-au pus la adăpoat doar afacerile personale şi şi-au îndestulat conturile. Li s-a dus vestea în rîndul făgărăşenilor că nu fac nimic fără să fie răsplătiţi cu comisioane ce depăşesc 60% din orice valoare. Faptele lor au ajuns şi în atenţia DNA şi a organelor de cercetare penală.

S-au evidenţiat prin ,,tunurile liberale" organizate cu mult tact specific ciocoilor vremurilor vechi.

1. Afacerea stadionul prin care au evaporat din banii făgărăşenilor 3,250 milioane de euro, iar achiziţiile dobîndite au fost lăsate în paragină. În fiecare an se evaporă de la bugetul local sume de ordinul a 17 miliarde de lei vechi pentru stadion şi ştrand.
2. Creditul împovărător pus la cale de Duţă, Căncescu, Cîrje şi Mănduc a împovărat Făgăraşul pentru 20 de ani. Este un împrumut în valoare de 108 miliarde de lei vechi care are cea mai mare dobîndă existentă pe piaţa bancară. Se va achita în total peste 370 de miliarde de lei vechi. S-a plătit din acest împrumut, în 2010, prima rată lui Iulian Capeti pentru stadion, de un milion de euro. Restul sumei, de 68 miliarde, are destinaţia ,,parcări şi drumuri" şi va fi folosită în campania electorală din perioada următoare aşa cum indică HCL privind data pentru a doua tragere din împrumut.

3. Lucrările publice de construcţie şi amenajare pe raza municipiului sînt rezervate doar firmelor de partid. Au tocat banii publici pe plăţi enorme faţă de tarifele practicate pe piaţă. Parcul de lîngă Cetate care a desfiinţat promenada a costat în realitate doar cîteva sute de milioane de lei vechi: borduri, bănci, gazon, etc. S-au plătit însă peste şase miliarde de lei vechi. Una dintre porţile din lemn montate la sediul Primăriei Făgăraş a fost livrată de constructor cu suma de 29 milioane de lei, dar firma de casă a PNL a pretins şi a încasat 800 de milioane de lei vechi. Sînt multe exemple care pot dovedi jaful banului public al făgărăşenenilor şi pe care Monitorul de Făgăraş le va aduce în faţa cititorilor. .

4. Canalizarea din carterul Galaţi a fost lăsată de izbelişte deşi a tocat mulţi bani publici pe proiecte greşite care afectează locatarii din acest cartier.

Artizanii jafului banului public nu pot fi decît ironizaţi astfel ca făgărăşenii să caute soluţii pentru salvarea municipiului Făgăraş din ghiarele acestor ciocoi liberali precum Aristotel Căncescu, Sorin Mănduc, Cătălin Cârje, Traian Duţă. Este motivul pentru care vom relua pamfletele realizate în decursul timpului de Monitorul de Făgăraş la adresa lor.

După succesul moderat al mega producţiilor ,,Stăpînul bugetului“, ,,Terminator -mandatul 2“ şi ,,Totul despre sex“, regizorul făgărăşean al cărui nume este necunoscut dar înjurat, revine cu o nouă mega producţie cu buget de criză, intitulată ,,Piraţii din Primărie“. Filmul va rula la Făgăraş abia după ce va fi redeschis cinematograful ,,Transilvania“ sau după ce va fi plătită ultima rată la stadionul municipal. Sau cînd va zbura porcul prin (sau de la) primărie, după caz. Pînă atunci, vă oferim o scurtă avanpremieră a acestui film remarcabil, laureat cu premiul ,,Punga goală“ la Festivalul Comunal de film de la Păguboasa. Producătorii filmului susţin că orice asemănare cu personaje sau situaţii reale este oarecum întîmplătoare, că în general este un supliment nutritiv pentru criză, se eliberează fără reţetă. În caz de efecte adverse consultaţi oglinda sau farmacistul.

,,Piraţii din Primărie“ se desfăşoară pe o insulă a comorilor denumită încă din străbuni Terra Blachorum. Fostul viceguvernator Sorin Moliuc ,,om bun la suflet dar manevrabil“ a reuşit să îi convingă pe băştinaşi să îi dea lui funcţia de guvernator general, după ce fostul stăpîn al insulei se dedulcise la cuferele cu comori. Moliuc nu a fost singur în lupta pentru putere. Au debarcat şi i-au sărit în ajutor o bandă renumită de oameni ai mărilor, trecuţi prin bugete şi afaceri , reuniţi sub denumirea Piraţii Nenorocirii Localnicilor. Folosindu-se de un program misterios numit CASA şi invocînd o Axă Magică Guvern-CJ-Primărie, Moliuc a cîştigat funcţia supremă.

Moliuc şi Piraţii Nenorocirii Localnicilor aveau însă un secret cumplit. Un om rece, despre care se zvonea chiar că nu are inimă, îi controla pe toţi din umbră. Prin tentaculele lui se scurgeau toţi banii insulei şi în mod firesc, pentru că tentaculele au ventuze, o mare parte din bani se lipeau de ele fiind ireamediabil pierduţi. Nu doar banii s-au lipit de tentaculele lui Duru, căci acesta este numele temutului om caracatiţă, ci şi oamenii. Simţind imediat cu ventuzele punctele slabe ale băştinaşilor, maleficul Duru i-a prins în tentacule şi pe mulţi dintre Înţelepţii Locali (nu chiar toţi înţelepţii în sensul literar), ca Virgil Mijiea , Vighente Dragorş sau Ioanul Merhedinţiu.

     Primele luni de guvernare a lui Moliuc şi a piraţilor au decurs în linişte. Guvernatorul şi-a ales drept mînă dreaptă, viceguvernator, un om dîrz, care ştia cum se fac afacerile şi cum se trînteşte uşa în nas oamenilor. Era cunoscut drept Cătălin Cîrme , om al fierului, al intermedierilor şi al negocierilor în favoarea lui. Într-o vreme s-a dedat spre covrigii găuriţi despre care i s-a dus vestea şi în vecinătăţi. În Consiliul Insulei, Piraţii Nenorocirii Localnicilor şi-au făcut o majoritate covîrşitoare, şi cei din gaşca lor au pus treptat mîna pe frîiele a tot ce mişcă, se lucrează şi se construieşte pe insulă. S-au impus biruri, comisioane şi taxe şi pînă şi palmierii vroiau să fugă pe alte insule.

     Maleficul om caracatiţă l-a prins în tentacule şi pe Moliuc, controlîndu-l după propriile pofte. L-a învăţat şi să se înfrupte, împărţind cu restul piraţilor din vestitul cufăr Negru. Cufărul Negru adăpostea toată agoniseala băştinaşilor, toate speranţele, viitorul lor şi al urmaşilor lor. Dar Moliuc a găsit, normal că nu singur, un mod de a goli cu comision tot conţinutul cufărului. A plătit constructorilor din gaşca Piraţilor lucrări de fanfaronadă şi a cumpărat apoi un megalomanic colisseum dotat cu terme, rămăşiţă a muribundului Imperiului Combinat Chimic.

     Cu această manevră dibace şi secretă de a cumpăra termele şi colisseumul, populat apoi doar de bălării şi plante tropicale, Duru şi Moliuc au reuşit să golească definitiv cufărul. Băştinaşii au ajuns să mănînce doar coajă de nuci de cocos, să muncească pentru mărgele colorate şi să blesteme ziua în care au ales guvernarea Piraţilor. Pînă şi Moliuc a început să se sature de tentaculele şi ventuzele lui Duru, dar era prins ca într-o menghină. S-a hotărît să scape de Duru, să îl dea afară din frăţia piraţilor, dar era deja prea tîrziu.

     Peste toţi domina Aris. Acela în faţa căruia nimeni nu mişca. Se temeau de Aris şi Duru, şi Moliuc şi Cîrme. Cît despre ceilalţi Piraţi ai Nenorocirii Localnicilor, nici măcar nu-i călcau prin faţă lui Aris de teama răzbunării lui. Astfel, s-au dat toţi prin foc, apă şi pămînt pentru a-i face lui Aris voia malefică. Dar singurul scop al lor era golirea cufărului celui mare ascuns de Aris, dar şi al cufărului Negru pe care sta Moliuc. Între piraţii nenorocirii era însă temere mare, pînă şi iscoada lui Aris, acel înconvoiat Sebaaum Groparul se temea de răzbunarea lui Aris şi a celor pe care-i iscodea. Sebaaum ascundea ceva de care n-avea ştire nici măcar Aris. Duru, Moliuc, Cîrme îi numărau zilele lui Sebaaum că-i aflaseră secretul ajuns printre micii piraţi.

Comments

Comentariu nou

Cautare

boeriu mircea - faina poza cu corabia

|25-04-2012 17:34:56

chiar ar fi fain sa pluteasca o corabie langa cetate

Raspunde

Aexandru - Felicitari

|26-04-2012 10:16:16

Imi place,"tot inainte" este interesant. Felicitari si pe cand "Cu
mainile murdare"?

Raspunde

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...