Liderii nonconformişti ( III ) |
Toţi cei din ,,vechea gardă“ cu care am vorbit despre fenomenul rock în România şi în Făgăraş, mi-au pomenit numele lui Cornel Chiriac, omul care a deschis gustul multor generaţii pentru muzica bună. Prima ediţie a ,,Seratelor Muzicale“ , la care am fost unul dintre organizatori, i-a fost dedicată lui Cornel Chiriac iar cea mai recentă, l-a avut tot pe marele om de muzică în centru. Ar fi fost nedrept să vorbim de rock în Făgăraş fără să detaliem cine a fost omul care ţinea puştii din anii '60 şi '70 lipiţi de radiouri. M-aş bucura ca toţi cei care l-au respectat şi iubit pe marele om de radio, să folosească funcţia de ,,comment“ a site-ului şi să îşi aducă aminte cît a contat pentru ei nonconformistul Cornel Chiriac. (Alin Bujor)
Tînărul Cornel Chiriac s-a implicat cu toate forţele în sprijinirea muzicii şi în anul 1963 a debutat în radio cu emisiunea ,,Jazz de ieri şi de azi“, devenită ulterior ,,Jazz magazin“. A scris articole de presă precum şi texte pentru coperţile discurilor de vinil din colecţia ,,Jazz - Electrecord” (volumele 4, 5, 6 şi 7) şi în anul 1965 a publicat în revista Secolul XX un studiu despre jazz. Un an mai tîrziu Cornel Chiriac s-a ocupat de prefaţa cărţii ,,Viaţa mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al ,,Federaţiei europene de jazz”, Chiriac a copiat discuri întregi pe benzi şi le-a aranjat în arhiva Radiodifuziunii. ,,Toată bandoteca radio este scrisă şi pusă de mîna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai tîrziu Aurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va implica, în 1969, în organizarea şi mediatizarea primului festival naţional de jazz din ţară, cel de la Ploieşti. De asemenea, a aranjat ca reprezentaţile din timpul acestuia să fie înregistrate. Apropierea de muzica rock pentru Cornel Chiriac s-a declanşat într-o noapte din 1967, cînd a reuşit să asculte toată discografia Beatles apărută pînă atunci, adusă în ţară de Camil Petrescu jr, fiul scriitorului Camil Petrescu. ,,Am venit a doua zi dimineaţa şi Cornel dormea pe maşina de scris [...]; a ridicat capul şi a spus: ,,Domnule, sunt senzaţionali!“şi a adormit la loc“ îşi aduce aminte Camil Petrescu Junior. Descoperind gustul pentru rock, începînd din 10 iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat la Radio România cea mai populară emisiune de muzică de atunci, intitulată ,,Metronom“. În colaborare cu Geo Limbăşanu, prezenta ascultătorilor informaţii la zi din sfera genurilor pop, rock sau jazz. Au fost difuzate melodii ale unor formaţii ori interpreţi precum Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan, Rolling Stones sau Joan Baez. Uneori se întîmpla ca anumite albume să fie prezentate publicului la doar cîteva zile de la apariţia lor în Statele Unite. La scurtă vreme după invazia Cehoslovaciei (21 august 1968), în semn de protest Cornel Chiriac a difuzat pe post o baladă a lui Mircea Florian în care se povestea cum cinci lupi mici şi unul mai mare au atacat o stînă iar mai tîrziu melodia ,,Back in the USSR“ a formaţiei Beatles. Ca urmare, emisiunea ,,Metronom“ a fost desfiinţată în 1969. Cornel Chiriac a avut o importantă activitate şi ca producător şi a sprijint în special formaţiile Phoenix şi Sideral. A realizat importante înregistrări cu Phoenix în studioul Radio (1968-1969) şi i-a promovat în diferite ocazii. În 1969 a întreprins demersuri pentru a-i duce la Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov, reuşind să îi includă în program. Ca o coincidenţă, Cliff Richards urma să susţină şi el un concert, fiind cel care în urmă cu opt ani jucase în ,,Tinerii“, film care a stat la baza multor formaţii rock româneşti. Între timp, membrii Phoenix fuseseră cazaţi la Hotelul Nord din Bucureşti pentru a fi vizionaţi de cenzură. În timpul desfăşurării festivalului, Chiriac s-a întors de la Braşov cu vestea proastă a anulării concertului, dar s-a reîntors în speranţa rezolvării problemei in extremis. Nereuşind să convingă organizatorii, ca protest, s-a închis în camera sa de hotel şi a dat foc la draperii. Personalul hotelului şi pompierii au spart uşa pentru a stinge incendiul, iar Cornel Chiriac a dispărut în învălmăşeală avînd la el doar benzile cu melodiile Phoenix. După cîteva zile de la incidentul ,,Cerbul de Aur“ , Cornel Chiriac a reuşit să treacă graniţa în Austria cu ajutorul unei invitaţii falsificate primită în timpul festivalului de la un polonez.. A fost cazat într-un lagăr de refugiaţi, unde a fost descoperit de Noel Bernard, director al departamentului românesc al postului Radio Europa Liberă. După ce a rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac şi-a continuat activitatea la Munchen începînd cu data de 2 iunie 1969. A reluat ,,Metronom“-ul, ,,Jazz magazin“ şi a inaugurat o a treia emisiune, ,,Jazz a la quarte”. Mai tîrziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock ajungînd să emită 325 de minute săptămînal. Încă de la început, Chiriac şi-a vărsat la microfon năduful împotriva celor care în România nu-l lăsaseră să-şi facă treaba în Radio. Ioana Măgură Bernard îşi aminteşte că ,,S-a întîmplat de multe ori ca, în urma unor acte necugetate, Cornel să aibă asemenea probleme cu autorităţile germane şi cu conducerea americană a Europei Libere, încît să fie pe punctul de a fi dat afară din Germania şi din radio“. În cele din urmă, potrivit lui Noel Bernard, şi-a dat seama că nu politica, ci muzica era menirea lui. Pe lîngă radio, Cornel Chiriac a avut, pînă la moartea sa, o activitate bogată în domeniul muzicii, realizînd printre altele şi o traducere în limba română a celebrei opere-rock ,,Jesus Christ Superstar“ compusă de Andrew Lloyd Webber şi Tim Rice. În ziua de 4 martie 1975, în apropierea miezului nopţii, Cornel Chiriac este înjunghiat lîngă maşina sa, într-o parcare din Munchen. O oră mai tîrziu este găsit de o studentă care se întorcea acasă. Primul suspect arestat a fost Mario Gropp, un tînăr de 18 ani, deoarece a fost ultima persoană văzută alături de Chiriac în acea seară. Pe măsură ce ancheta a avansat, Gropp a fost găsit vinovat şi condamnat la 8 ani de închisoare. În România s-a vorbit despre un asasinat politic, dus la îndeplinire de către Securitate. Chiar şi după moartea lui, sistemul comunist nu l-a lăsat în pace şi s-au lansat zovonuri că ar fi fost antisemit, homosexual sau colaborator al Securităţii. Corpul lui Conel Chiriac a fost incinerat la Munchen, iar mama lui a adus cenuşa în ţară, îngropînd-o în cimitirul Reînvierea din Bucureşti.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |