Simboluri pascale

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină după Crăciun. Paştele se referă însă şi la anotimpul anului bisericesc numit Perioada Paştelui sau Anotimpul Paştelui care dura patruzeci de zile, din Înviere pînă la Inălţare. Prima săptămînă a Anotimpului Paştelui este denumită Săptămîna Paştelui sau Octava Paştelui. Acest mare praznic marchează de asemenea şi sfarşitul Postului Mare, o perioadă de rugăciune şi penitenţă. Sărbătoarea Paştelui păstrează o serie de tradiţii şi obiceiuri care diferă de la regiune la regiune.

Crucea

Crucea este unul din cele mai vechi şi răspîndite simboluri ale umanităţii, fiind asociat cu divinitatea încă de la aparitia primelor civilizatii istorice. Aceasta a fost declarată simbol al creştinătăţii în anul 325 d.Hr. de către impăratul Constantin, în cadrul Consiliul de la Niceea. Mîntuitorul a restabilit echilibrul între Divinitate şi oameni prin jertfa sa pe cruce, a luat asupra sa toate nelegiuirile noastre, astfel că crucea reprezintă simbolul mîntuirii fiinţei umane şi dovada nemărginitei iubirii lui Dumnezeu pentru creaţia sa.

Lumînarea de Inviere

In noaptea de Inviere fiecare credincios poartă în mînă o lumînare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfîntului Altar. Această lumînare este simbolul Invierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

Oul pictat

Este unul din cele mai vechi simboluri pascale din lume. Forma sa ovală înglobează picătura de ploaie şi seminţele, două elemente dătătoare de viatţă. Oul reprezinta viaţa şi reînnoirea naturii, cu atît mai mult cu cît păsările îşi depun ouăle în această perioadă, importanţa sa fiind amplificată de faptul că popoare precum perşii sau egiptenii au credinţa că viaţa a început de la un ou. In antichitate, în Roma, China şi Grecia, ouăle se dăruiau ca şi cadouri de primăvară, iar în Evul Mediu membrii familiei regale dăruiau ouă învelite în foi de aur. Obiceiul vopsirii ouălor este practicat în Europa şi Asia, dar spre deosebire de alte regiuni, unde obiceiul chiar a dispărut, la noi a ajuns a fi o adevarată artă prin tehnica, materialele şi simbolistica folosite. Ouale simbolizează mormîntul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morţi. De aceea, cînd sparg ouale prin ciocnire, dar şi cînd se salută creştinii îşi spun: "Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!". Culoarea roşie a ouălelor simbolizează sîngele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mîntuirea lumii. Se spune că persoanele care ciocnesc ouă se vor întîlni şi pe lumea cealaltă. In tradiţia populară de la noi, ouăle de Paşti sînt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodarie, te apără de rele.

Pasca

Se coace numai o data pe an, de Sfintele Paşti. Ea are o formă rotundă, la mijloc o cruce şi este împodobită pe margini cu aluat impletit. Conform tradiţiei, cojile ouălor folosite la pregătirea acesteia să fie aruncate într-o apă curgătoare. Povestea spune că Iisus, umblînd cu Apostolii, a fost foarte bine primit de un om, care la plecare le-a dat şi pîine pentru drum, fără ca aceştia să bage de seamă. In timp ce mergeau, Apostolii l-au intrebat pe Iisus cînd cade Paştele, iar acesta le-a răspuns: "Cand veti găsi pîine de grîu în traistele voastre". De atunci femeile pregătesc pasca numai din faină curată de grîu, cernută printr-o sită deasă.

Mielul

Il reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru păcatele oamenilor şi a murit asemeni unui miel nevinovat. Cea mai veche rugăciune de binecuvîntare a mieilor a apărut în secolul VII d.Hr., într-o mănăstire din Italia, iar în următoarea perioadă obiceiul de a consuma miel la masa de Paşte a fost adoptat de către însuşi Papa.

Iepuraşul

Acesta este un vechi simbol german care provine de pe vremea festivalurilor păgîne. El simbolizează fertilitatea, primăvara. Se spune că de Paşte iepuraşul este cel care aduce daruri.

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...