Mass si gratuitatea circului

Sãptãmîna trecutã, mass-media si-a dat în petic cum n-a mai fãcut-o, parcã, niciodatã. A dezbãtut pe toate fetele moartea si înmormîntarea celui mai rege tigan. Editii speciale pe sticlã, transmisiuni în direct, pagini întregi în ziare, comentarii pe radio, dezbateri pe internet etc. Ziaristii s-au pus în slujba neamului tigãnesc, cãlcîndu-si în picioare si umbra de profesionalism pe care o mai au. Sibiul devenise centrul Mass al tãrii unde s-au cãlcat în picioare ziaristii pentru a prinde cîte o declaratie sau vreo imagine prin geamul palatului regal tigãnesc. Nu mai conta economia prãbusitã, somajul în floare, ratele cãtre FMI de 164 de milioane de euro, producţiile compromise din agriculturã, coruptia ascunsã sub presul Justitiei, disponibilizãrile din Fisc, lipsa unui ministru liberal ,,curat“ de pus la Transporturi, noua lege funciarã, atacul nesimtit la pãdurile României, disparitia contractului Bechtel, scumpirea gazului si curentului

din toamnã sau a biletelor de tren de la 1 septembrie, licitatiile comisionate de ministeriabili, bugetul rectificat dupã interese politice, lipsa spitalelor oncologice de stat, lipsa medicamentelor din spitale, mizeria din Educatie. Nimic! Îngroparea mortului regal tigãnesc i-a acaparat pe toti cei care în nimicnicia lor se cred profesionisti, corecti, onesti, dar tributari ratingului.

    Sãptãmîna trecutã, Mass a dat politicul pe circul tigãnesc. Aici existã un dram de adevãr pentru cã bîlciul din politicã este frate geamãn cu gîlceava tiganilor din sãptãmîna trecutã, din luna trecutã, din anul trecut sau din 1990. Sînt adevãrate fenomene care au monopolizat România prin acorduri de manele traduse apoi de Mass, din pãcate, si în limbajul UE.
     Tãvãlugul isteriei Mass de la centru i-a atins si pe cei din provincie, care, lipsiti de regulile bunului simt, au adaptat-o într-un bîlci ,,loco“ colorat din abundentã în tuciuriu si galben.
     Apropierea toxicã a jurnalistilor de politicieni, interesele economice comune, puterea prea mare exercitatã împreunã au schimbat întru totul rolul mass-media. Nu mai este acel instrument al culturii civice democratice, asa cum explica Lippmann în teoria sa. Avem de-a face cu un fenomen al ,,jurnalismului de curte“ asa cum denunta Serge Halimi în urmã cu 15 ani în Franta numindu-i ,,insi cu etichetã de jurnalisti“. Mi-a plãcut explicatia acestuia si o redau la rîndu-mi: ,,Un mic grup de ziaristi omniprezenti, a cãror putere este sustinutã de legea tãcerii, îsi impune propria notiune de informatie-marfã unei profesii tot mai fragilizate de teama somajului. Acesti aprozi ai ordinului sînt noii cîini de pazã ai sistemului nostru economic“. Cititorii îi pot depista lesne pe jurnalistii intereselor si îi pot penaliza asa cum stiu ei mai bine, provincial, central, regional. Pentru cã existã tot o lege a tãcerii care spune cã lucrurile de calitate costã, nefiind nicicînd sub auspiciul gratuitãtii si ignorantei. (Lucia Baki)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...