Sînt legitimaţi cînd merg cu găleata după apa de izvor, cînd merg la arat, cînd merg pe uliţa satului. Trebuie să aibă buletinul asupra lor întotdeauna cînd ies din curte şi dau colţul uliţei că în caz contrar sînt condamnaţi să nu depăşească linia porţii. Se întîmplă la Pungeşti, satul pe care-l vrea firma americană pentru a scormoni în măruntaiele pămîntului după gaze de şist. Ghinionul acestor săteni este că îşi au satul amplasat, de sute de ani, pe un pămînt bogat în resurse subterane. Iar lacomii zilei au tranzacţionat odată cu resursele şi liniştea acestor români.
Oamenii sînt timoraţi şi n-au mai găsit înţelegere la nimeni, nici la primar, nici la mai marii judeţului sau la cei aflaţi, azi, la cîrma ţării care s-au dat cu patronii de la Chevrom pe bani grei. Ţăranii din Pungeşti nu-şi mai pot apăra glia strămoşească în niciun fel, nici cu sapa sau coasa, nici cu justiţia, drept urmare americanii s-au instalat confortabil şi ameninţător cu utilajele lor, pe vatra satului şi de atunci scornonesc pămîntul afectînd tot în jur. Le-au acaparat şi fîntînile, şi iazul şi arabilul, tot. Aceşti oameni mai au un singur sprijin, rugăciunea către Ştefan cel Mare, cel căruia i-a păsat de răzeşi, şi căruia îi spun sfînt. Mai marii ţării nu mai au timp de Pungeşti, sau de Roşia Montană sau de Oltchim sau de români. Ei sînt ocupaţi acum cu ,,penalii" crescuţi în rîndurile lor şi pe care sînt nevoiţi să-i scape de cătuşe. Nu le este prea uşor cînd dau de vreun procuror înarmat cu dovezi şi spatele acoperit sau de vreun judecător necorupt. Este un teatru stradal frumos televizat arestarea ,,penalilor" politici, iar arestul o locaţie mult sub pretenţiile celor ajunşi parlamentari sau miniştri sau preşedinţi de consilii judeţene sau primari dar plecaţi de la stînă sau de pe tractor sau de la ciocan şi cleşte. Pentru astfel de indivizi nu constituie obstacol nici ANI, nici Parchetul, nici instanţa de fond, nici ÎCCJ pentru că pun pe loc de o comisie şi schimbă peste noapte orice lege chiar şi pe cea fundamentală. Şleahta lor poate veni oricînd şi oriune precum ,,vuietul" din poezia lui Coşbuc. Nici la Făgăraş nu este altfel. Gaşca ,,PeNaLa" care conduce urbea face ce vrea ca pe moşia proprie. Iar minciuna este pusă la loc de cinste în mintea lor îngustă şi satanică. O ,,bulă" semnată de exponenţii respectivei găşti l-a scăpat basma curată pe un director politic acuzat de întreaga comunitate. În Cetatea veche de sute de ani pătrund doar cei care-şi pot undui coloana după cum dictează gaşca. Şi-au tras comisioane grase din banii publici tocaţi în ,,afacerea stadionul" după care l-au lăsat în paragină. Şi cîte alte..! La uşa politicienilor bate din nou campania electorală. Ce n-ar da astfel de indivizi să scape de corvoada votării. Alegerile europarlamentare care trebuie să le pună în cîrcă mandatul de 5 ani pentru Brouxelles pentru neveste, rude, copii sau aghiotanţi nu este decît barometrul pentru prezidenţiale. La cît de scîrbită este populaţia de politicieni, pun pariu că prezenţa la vot va depăşi prea puţin 30%. Şi iar îi auzim cum se laudă că au obţinut 70% din voinţa electoratului, care în realitate reprezintă nicio treime dintr-un sfert al cetăţenilor cu drept de vot. Şi uite aşa minciunile nu mai contenesc, de la centru la urbe şi invers. Deunezi vorbind cu nişte politicieni i-am întrebat: pentru ce adunaţi atîţia bani şi averi? M-a şocat răspunsul: ,,nu m-am gîndit". Îţi faci o vilă, încă una, şi-ncă una, alta la mare, una la munte, apartamente fără număr, maşini luxoase. Am cerut părerea unui preot despre agoniseala fără noimă a unor oameni puşi pe căpătuială, cinstită sau ilegală. ,,Domnul Iisus a fost vîndut pe un pumn de arginţi, iar de atunci faptele de acest gen s-au perpetuat. Palatele trebuie făcute în cer nu aici pe pămînt, în faţa Domnului mergem cu ceea ce am adunat în suflet, nu cu ziduri, bani şi putere. Viaţa de aici este deşartă" spunea printre altele preotul. Sîntem în Săptămîna Patimilor prilej pentru oameni să cugete mai mult asupra sufletului lor, asupra învăţăturilor lăsate de Mântuitorul Iisus care a fost ucis pentru păcatele şi lăcomia noastră. Putem intra astfel în sărbătoarea Învierii mai curaţi sufleteşte şi împăcaţi cu noi şi cu Dumnezeu. Doar aşa lumina Învierii ne va întări credinţa şi ne va bucura sufletele atunci cînd vom rosti: ,,Hristos a Înviat! (Lucia BAKI)
|