,, În zece ani aş vrea ca Transilvania să poată fi comparată cu Toscana, cu Schwarzwald ori cu Tirolul" spune încrezătoare Carmen Schuster, finanţişta care şi-a legat numele de ansamblul arhitectural din satul său natal, Cincşor.  Carmen Schuster, iniţiator al proiectului ,,Descoperă sufletul Transilvaniei" Transilvanian Brunch la Cincşor

     Transilvania înseamnă multiculturalitate, tradiţie, natură, patrimoniu inestimabil. Cu peste 150 de biserici fortificate, în diverse stiluri arhitecturale, sud-estul Transilvaniei este zona cu cele mai multe cetăţi şi biserici fortificate din secolele XIII-XVI din Europa. Proiectul turistic ,,Descoperă sufletul Transilvaniei" îşi propune să aşeze aceste comori în sufletul românilor, punând bisericile fortificate pe harta turistică a ţării. Asta pentru că doar 22% dintre turiştii români au vizitat o astfel de cetate medievală, conform unui sondaj IRSOP. Cetăţile fortificate săseşti din Ţara Făgăraşului au fost prinse în acest proiect generos alături de alte obiective similare din judeţele Braşov, Sibiu sau Mureş. Ansamblul arhitectonic de la Cincşor este unul dintre cele mai bine păstrate, iar restaurarea lui pas cu pas a fost posibilă întrucît Carmen Schuster a refuzat să-şi lase în urmă originile şi atunci cînd cariera profesională a dus-o departe de ţară. Preocuparea
vicepreşedintelui BCR, Carmen Schuster, pentru restaurarea ansamblului săsesc de la Cincşor, dar şi promovarea lui, a dus la transformarea satului Cincşor într-unul turistc. Sîmbătă, 28 iunie a.c. a avut loc ,,Transilvanian Brunch" la care au participat sute de turişti din mai toate judeţele ţării, dar şi din Europa.

Ce este ,,Transilvania Brunch"?
 

     Transilvanian Brunch a apărut la începutul anului 2008 ca un exerciţiu de promovare a produselor locale fiind un bun motiv de întîlnire multiculturală a celor care activează în turism, cultură, dezvoltare rurală şi socială, agricultură ecologică, renovare şi restaurare, branşe care se regăsesc în multe iniţiative şi proiecte actuale. Brunch-urile se organizează în ultima sîmbătă a fiecărei luni în perioada aprilie-octombrie într-o locaţie deosebită alegîndu-se, după caz, o temă care să promoveze frumuseţea locului.
     Transilvanian Brunch descoperă un autentic mozaic cultural şi gastronomic. Vechile reţete uitate în inima satul transilvan sînt readuse în actualitate în bucătăria familiei tradiţionale şi preparate de gospodinele satului care folosesc doar produse locale şi de sezon. Bunătăţile locale sînt servite de invitaţi în aer liber. Brunch-urile promovează patrimoniul arhitectural şi cultural al satelor transilvane prin organizarea de vizite, concerte de muzică sau demonstraţii ale meşteşugarilor şi artizanilor locali.

Calendarul brunch-urilor 2014
 

26 aprilie- Moşna (Meschen), judeţul Sibiu
31 mai - Cloaşterf (Klosdorf), judeţul Mureş
28 iunie- Cincşor (Kleinschenk), judeţul Braşov
26 iulie- Zlagna (Schlatt), judeţul Sibiu
30 august- Hosman (Holzmengen), judeţul Sibiu
27 septembrie - Nocrich (Leschkirch), judeţul Sibiu

     Turiştii sînt invitaţi să îşi procure, în schimbul unei donaţii de 50 de lei, un paşaport de vacanţă cu care pot vizita gratuit în acest sezon, 24 dintre bisericile fortificate din toată Transilvania. Biserica Evanghelică a lansat programul ,,Descoperă sufletul Transilvaniei” pentru a încuraja şi susţine activităţile turistice locale din comunele transilvănene în care există biserici fortificate. Pentru că patrimoniul saşilor transilvăneni -cele peste 180 de biserici fortificate – sînt într-un acut pericol de distrugere prin vandalizare sau degradare, reprezentanţii Bisericii Evanghelice speră prin acest proiect generos să le promoveze pentru circuite turistice na?ionale ?i interna?ionale, astfel încât ele să poată fi păstrate ?i valorificate ca amprentă culturală a unei întregi zone din România.
Paşaportul de vacanţă cuprinde următoarele biserici fortificate şi medievale: Axente Sever, Biertan, Curciu, Aţel, Ighiţu Nou, Valea Viilor, biserica-cetate Mediaş, Cristian (Sibiu), Turnişor, Cisnădie, Cisnădioara, Cârţa, Cincşor, Cincu, Stejărişu. În Ţara Bârsei sînt incluse în proiect Biserica Neagră din Braşov, Prejmer, Hărman şi Sânpetru. Seliştat, Bărcut, Viscri. Sebeş, biserica din Deal din Sighişoara şi biserica din Reghin, precum şi Muzeul Bisericii Evanghelice din România (Sibiu) .

,,Am mîncat împărăteşte la Cincşor"
 

     Organizatorii evenimentului de la Cincşor au fost pe jar pe tot parcursul săptămînii. Gospodinele satului au preparat cele mai vechi şi delicioase reţete pentru a prezenta în faţa invitaţiilor bucătăria veche a satului. Ciorba de pui ţărănească, gulaş, mămăliguţă cu brînză şi carne din borcan, tarte de tot felul cu fructe de sezon, limonade de zmeură şi mentă, legume de sezon frumos prezentate au fost unele dintre produsele aşezate pe mesele amplasate în curtea parohiei evanghelice din Cincşor.
- ,,Am petrecut o zi deosebită la Cincşor în compania unor oameni minunaţi, sociabili şi plăcuţi. Meniurile prezentate au fost deosebite, delicioase şi noi pentru mine. Am mîncat împărăteşte la Cincşor. Nu voi uita tarta de bezea cu cremă şi cu zmeură şi afine. Ciorba de pui, ţărănească a fost un deliciu, iar limonada de zmeură a fost foarte bună. Toate produsele au fost naturale şi foarte gustoase. Oamenii de aici sînt foarte primitori, serviabili, iar organizatorii au fost gazde perfecte. A meritat să ajungem la Cincşor şi voi căuta motive să mai vin. Pot spune că oamenii de aici sînt oameni aleşi, sînt foarte blînzi. M-am dus cu un castron de gulaş în mînă şi am socializat cu toţi de acolo. M-am simţit aproape de toţi, dar mai ales de natură" a spus o tînără din Braşov.
- ,,Avem o ţară minunată şi avem ce promova. Păcat însă că nu se scot în evidenţă aceste obiective vechi. Există o delăsare a românilor faţă de cultură şi acest lucru ne afectează enorm. Ar trebui să se implice primarii, reprezentanţii oraşelor mari din judeţe şi guvernanţii, parlamentarii să aloce bani pentru punerea în valoare a acestor comori. Dar banii se pierd pe drumuri care nu se mai fac, iar cultura este lăsată tot timpul în urmă. Ţine şi de caracter şi mentalitatea omului, fie el de pe plan local sau de la centru. La Cristian avem o cetate frumoasă, dar neîngrijită" este de părere profesorul Florin Roşu de la Cristian, Sibiu.

Biserică veche de peste şase secole
 

     Unul dintre numeroasele sate care au beneficiat de talentul saşilor de a tăia şi prelucra piatra este Cincşor. În vechime, satul era cunoscut sub numele de Cincu Mic, Şincşor sau Şinchişor şi Kleinschenk care tradus din germană înseamnă „Hanul Mic”. La Cincşor, în jurul anului 1421, a fost construită biserica fortificată pe fundaţiile unei biserici mai vechi ce data din secolul al XIII-lea. Biserica este una de tip hală, cu bolţi, înconjurată de zidurile rectangulare şi de cele patru turnuri de  apărare.
     Biserica cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este unică în ansamblul bisericilor fortificate din Transilvania prin scheletul de lemn folosit la construcţie umplut cu cărămidă, sistem întâlnit în perioada gotică în Europa de Vest şi Centrală. Iniţial, basilica a fost construită în stil romanic, însă odată cu lucrările de fortificare din secolul al XV-lea, se observă mai dominant stilul gotic. Perimetru poligonal a fost delimitat de ziduri înalte, bine păstrate până astăzi, şi dublate pe laturile sudică şi sud-vestică. Intrarea este străjuită de un turn celelalte trei turnuri greoaie fiind dispuse de-a lungul curtinei.
     Turnul clopotniţă are dimensiuni impresionante şi este amplasat pe faţada vestică. De-a lungul timpului, biserica – cetate şi-a îndeplinit rolul secundar, acela de a apăra localnicii, care se adăposteau în caz de pericol între zidurile ei. Aici sătenii îşi ţineau şi alimentele, cetatea fiind folosită şi pe post de depozit, de unde bineînţeles nu lipsea „turnul slăninei”, în care fiecare localnic avea locul asigurat.
     Altarul are ca temă Răstignirea, pictura datând din anul 1878, autorul acesteia fiind un sibian care a înlocuit fostul altar, ce era acolo încă din secolul al XVII-lea. ,,A fost o perioadă în care picturile vechi ţărăneşti de la altare au fost înlocuite cu altele noi. Cea de acum este de prin anii 1870 şi aparţine unui pictor sibian" relatează Carmen Schuster.

Restaurare tub cu tub
 

     Orga bisericii încântă urechile enoriaşilor încă din 1805. Cel mai vechi clopot al bisericii datează şi el din vechi timpuri, fiind pentru prima dată folosit în 1830, donat de un român, iar celălalt, donaţia unui sas, datează din 1857. După mulţi ani în care nu a funcţional, orga Bisericii Evanghelice din Cincşor a intrat, de anul trecut în restaurare. Instrumentul, care are 10 registre şi a fost construit în 1805 de Samuel Meatz, este reparat la Şcoala pentru Constructori de Orgi de la Hărman. Atelierul de la Hărman a fost deschis acum 10 ani, perioadă în care aici au fost restaurate 24 de orgi din România, Ungaria, Elveţia Germania şi au fost construite alte şapte. De altfel, la Hărman este singurul atelier din România unde se produc orgi noi. Aici a fost produsă şi orga din sala de concerte George Enescu a Conservatorului Naţional Bucureşti.
     ,,Am găsit modalitatea de a restaura orga bisericii de la Cincşor. Am propus ca fiecare tub să fie luat de o persoană pentru a fi restaurat. Primele tuburi încredinţate au fost cele mari pentru care restaurarea costa 500 euro. Am aflat astfel cîtă dragoste mai există pentru comunitatea locală. Lucrările la orgă vor fi finalizate în acest an" a adăugat Carmen Schuster.

Expoziţie Friz Balthes
 

     Şcoala parohială a fost restaurată, la fel ca şi casa parohială. Carmen Schuster a obţinut un proiect FADR în valoare de 180.000 de euro pentru aceste obiective. ,,Este multă birocraţie, iar sumele nu acoperă lucrările întru-totul. Pe parcurs apar tot felul de schimbări neprevăzute care nu au fost prinse în proiectele iniţiale. De exemplu am descoperit nişte fresce la casa parohială despre care n-am ştiut şi n-au fost trecute în prioiect, dar le-am restaurat cu fonduri private" relatează Carmen Schster. Cu ocazia Transilvanian Brunch a fost organizată în curtea şcolii vechi o expoziţie în memoria arhitectului sibian Fritz Balthes, cel care a ajuns şi la Cincşor şi a restaurat obiectivele fortificate. ,,Ferestrele şcolii sînt mari şi au pervazele înalte. Fritz Balthes spunea să convingem cincşorenii să facă ferestre mari să intre lumina şi aerul. Ca regulă a impus la şcoli ca ferestrele să fie 1/5 din suprafaţa încăperii" a relatat Carmen Schuster.

S-a întors în România
 

     Carmen Schuster şi-a lgat numele de ansamblul arhitectural medieval de la Cincşor. Şi-a făcut un scop din restaurarea şi punerea în valoare a bisericii fortificate din satul ei natal. A plecat din România în anii ’80, a lucrat în domeniul bancar în Germania, s-a întors în 1998 şi acum este vicepreşedintă la BCR.
     ,,Între 1989 şi 1995, am lucrat în calitate de consultant la restructurarea sistemului bancar din Germania de Est. A mers extrem de bine. Dacă în 1989 sistemul bancar est-german s-a prăbuşit parţial, pentru că nu făcea faţă noii situaţii economice, încetul cu încetul, atît clienţii, cît şi băncile şi-au revenit: a fost un destin comun, clientul şi banca depindeau unul de altul şi s-au susţinut reciproc. Ideea băncii care se află „undeva sus“ şi îţi oferă, cu o anume aroganţă, nişte lucruri la costuri foarte mari nu a existat. În 1998, a existat un acord între România şi guvernul german, privind restructurarea Casei de Economii. Mi-a plăcut ideea băncii care este aproape de clientul obişnuit, care nu are prea mulţi bani şi îşi construieşte, pas cu pas, un anumit viitor financiar. De aceea m-am întors, crezînd că sînt suficiente elemente pentru a construi şi în România un model asemănător. Întoarcerea mea în în România a fost un amestec de motive profesionale şi emoţii. Pentru mine a existat o nostalgie pentru lucrurile de aici, pentru prietenii de aici. Asta m-a făcut să mă întorc" spune Carmen Schuster. .

Limbajul dublu din România
 

     ,,În România, am constatat că lipseşte consecvenţa în aplicarea unei decizii. Or, în această situaţie, proiectul respectiv îşi pierde din valoare şi din impact. Sîntem extrem de puternici în discuţii intelectuale, uneori spectaculoase – şi stai să te gîndeşti uneori că aşa ceva n-ar fi fost posibil în Germania niciodată –, ne menţinem o vreme pasiunea pentru o idee sau pentru un proiect, dar apoi o lăsăm baltă. În management e nevoie şi de o anumită solidaritate decizională: cînd s-a luat o hotărîre, trebuie s-o aplici, fie că îţi place sau nu. Or, în România, imediat după ce s-a luat decizia, apar comentariile – că e o hotărîre proastă, că nu va ieşi nimic... Un alt lucru care m-a şocat cînd m-am întors în România a fost limbajul dublu. Între timp s-a diminuat. Sau ideea că o vorbă spusă poate fi schimbată ulterior. Consider că lucrurile se mişcă într-o direcşţie bună, mai ales la baza societăţii. Apoi, în România de azi găseşti foarte multă inteligenţă, oameni bine pregătiţi, flexibili, adaptabili, iar asta face viaţa mai plăcută, pentru că îţi face plăcere să lucrezi cu astfel de oameni deschişi şi permisivi" a mai spus Carmen Schuster.

A iniţiat proiectul ,,Descoperă sufletul Transilvaniei"
 

     ,,Majoritatea saşilor din Cincşor au plecat, dar au rămas biserica, o parohie şi o şcoală veche. Şcoala devenise un maldăr de gunoi, parohia era şi ea într-o stare degradată. Pentru mine, a fost o decizie emoţională să mă ocup de acest proiect: renovarea bisericii cu fonduri europene, apoi a şcolii şi a parohiei cu fonduri private. Împreună cu Biserica Evanghelică din Sibiu, am iniţiat proiectul „Descoperă sufletul Transilvaniei“, în care încercăm un demers de jos în sus: sîntem 24 de comunităţi care s-au alăturat acestui proiect. Cred că la anul vom dubla numărul lor. Cred că fiecare poate face ceva la nivel local, astfel încît să stimulăm turismul. Anul viitor vom merge la tîrgurile de turism de la Viena şi Berlin, am stabilit multe legături cu zona germanică. Cred că aşa putem începe să arătăm că avem suficiente forţe locale pentru a schimba ceva în folosul acelei zone. Nu putem să schimbăm România, dar putem schimba o comună, două, cinci, cîteva zeci. Acum patru ani, la Cincşor nu puteai nici măcar să te apropii de clădirile respective, atît erau de dărăpănate. Acum, toată lumea care vine observă ce schimbare extraordinară a avut loc. Dar dacă vrem să dezvoltăm turismul local, interesantă e comunitatea umană în ansamblu. Cred că putem dezvolta turismul şi afacerile locale indiferent dacă mai sînt sau nu saşi în satele respective. De fapt, vrem ca oamenilor de acolo să le meargă mai bine, să-şi vîndă produsele tradiţionale, să încerce să promoveze ceea ce au. În zece ani aş vrea ca Transilvania să poată fi comparată cu Toscana, cu Schwarzwald ori cu Tirolul"" povesteşte economista Carmen Schuster. (Lucia BAKI)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."