Au fost trei ,,...ESCU" la Cotroceni, cine urmează?

     Înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc duminică, 2 noiembrie 2014, primul tur de scrutin, este binevenită o incursiune în istoria acestor alegeri de după 1990. La fel de potrivit este însă şi avertismentul Părintelui Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, spus Septimiei Măniş, o femeie de 81 de ani, din Codlea, despre viitorul României: „Îmi pare rău de voi că sunteţi slăbiţi în credinţă. Veţi cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăşul de drum al fiecăruia, de la naştere până la moarte. Vor cădea şi cei aleşi. Îmi pare rău că sunteţi cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe şi alte îngrădiri. Vor lua totul!” . Petre Ţuţea i-a rugat la rîndu-i pe români: ,,Românilor, nu vă mai alegi conducători care nu-şi iubesc ţara". Cine -şi mai aminteşte astăzi de Proclamaţia de la Timişoara în 13 puncte scrisă la 11 martie 1990, în oraşul în care mulţi tineri au murit sub ropotul gloanţelor pe treptele Catedralei ale cărei uşi le-au fost închise în faţă chiar de preoţime. Este inutil să mai spunem că nu avem dreptul să uităm morţii Timişoarei, acel strigătul al lor de spaimă şi de durere. Alegerile de după 1990 n-au ţinut cont de Proclamaţia de la Timişoara, nici de legea lustraţiei uitată prin sertarele aleşilor, astfel că la conducerea ţării au fost şi mai sînt reprezentanţii fostului regim şi ai fostei Securităţi. Cei trei ",,-ESCU" care au condus pe rând România din anii '90 şi până în prezent au strâns împreună peste 38 milioane de voturi de la români. Raportat la totalul românilor cu drept de vot, ar însemna, strict teoretic, că fiecare alegător a mers de cel puţin două ori la urne şi a dat, de fiecare dată, votul său, preşedintelui câştigător. În 2014, cîştigătorul competiţiei prezidenţiale nu va mai fi ,,-ESCU", dacă ţinem cont de sondajele de opinie, iar dacă românii vor merge la urne în număr cît mai mare, viitorul preşedinte al României va fi persoana care le va reprezenta voinţa. Paleta de candidaţi este generoasă în acest an 2014, de 14 persoane.

FSN-ul prima formaţiune politică postdecembristă
 

     Istoria României postdecembriste este una controversată din toate punctele de vedere. A început după fuga lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei cînd puterea a fost preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organul executiv al FSN al cărui scop declarat era instaurarea democraţiei, libertaţii şi demnităţii poporului român. Era data de 22 decembrie 1989. Printre cei 39 de membri fondatori, anunţaţi la televiziunea română de Ion Iliescu în seara de 22 decembrie, se numărau opozanţi ai regimului comunist precum Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Laszlo Tokes, Ion Caramitru, dar şi membri ai nomenclaturii, opozanţi ai regimului Ceauşescu sau marginalizaţi de regim: Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian, Ion Iliescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan, Dumitru Mazilu, s.a. În ziua de 25 decembrie un tribunal militar întrunit la Târgovoşte judecă, condamnă şi execută în aceeaşi zi pe soţii Ceauşescu. După alte două zile, în 27 decembrie, a fost anunţată structura Biroului executiv al CFSN, în funcţia de preşedinte fiind ales Ion Iliescu.
     Frontul Salvării Naţionale a devenit formaţiune politică înregistrată oficial pe 6 februarie 1990, dar nu după mult timp s-au conturat două grupări cu opinii divergente privind caracterul reformelor ce trebuiau înfăptuite, una susţinătoare a lui Ion Iliescu, şi cealaltă a lui Petre Roman. Criza internă a FSN a fost rezolvată prin desprinderea grupării Iliescu pe 29 martie 1992. În urma acestei scindări, FSN şi-a pierdut masiva susţinere electorală, iar după alegerile din toamna anului 1992 a trecut în opoziţie.
     În cele din urmă, FSN s-a comasat prin fuziune cu Partidul Democrat pe 31 martie 1993, rezultând o persoană juridică nouă, PD-FSN, oficializată prin decizia nr. 13 a Tribunalului Municipiului Bucureşti din 23 mai 1993.

  

 

     La primele alegeri libere după aproape 50 de ani, desfăşurate în 20 mai 1990, aveau să participe peste 80 de partide politice. Printre cele 80 de partide figurau "partidele istorice" PNL şi PNŢCD, formaţiuni ce dominaseră scena politica românească înainte de instaurarea comuniştilor la putere. Doar FSN, PNL şi PNTCD au promovat candidaţi la Preşedinţie în primul scrutin postdecembrist: Ion Iliescu (FSN), contestat intrucît era perceput ca un activist al PCR şi continuator al aceluiaşi sistem, Ion Raţiu (PNŢCD) şi Radu Câmpeanu (PNL), ambii reîntorşi din ţară după o perioadă de exil, contestaţi din acest motiv. Pe 20 mai 1990 s-au desfăşurat concomitent alegerile legislative şi prezidenţiale, care s-au bucurat de o prezenţă masivă la vot, de peste 86%, pe fondul entuziasmului indus de prăbuşirea regimului Ceauşescu. La alegerile prezidenţiale, candidatul FSN, Ion Iliescu, a obţinut 85,07% din voturi, în favoarea sa pronunţîndu-se peste 12.200.000 de alegători, cel mai mare scor cu care a cîştigat un preşedinte după 1989. Următorul clasat, candidatul PNL, Radu Câmpeanu, a obţinut doar 10,46%, urmat de Ion Raţiu, cu 4,29% din voturi. In Parlamentul bicameral au reuşit să intre 18 forţe politice, deoarece nu fusese fixat un prag electoral pentru admitere. Dintre acestea, numai trei au avut mai mult 3% din voturi la nivel naţional: FNS -peste 66%, UDMR -peste 7% şi PNL -aproape 7%. La 20 iunie 1990, Ion Iliescu a depus juramîntul în faţa Parlamentului în calitate de Preşedinte al României, iar pe 28 iunie s-a format guvernul condus de Petre Roman.

Iliescu ales şi în 1992
 

     Despărţirea celor două grupări s-a concretizat la Convenţia de la 27/29 martie 1992. Un grup de 65 de deputaţi şi 60 de senatori, 5 miniştri şi 18 prefecţi, susţinători ai preşedintelui Iliescu, au părăsit FSN, iar o lună mai târziu au fondat Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). Printre liderii noii grupări se numărau Oliviu Gherman, Adrian Năstase, Octav Cozmâncă, Doru Ioan Tărăcilă, Dan Mircea Popescu. Petre Roman a fost ales preşedinte al partidului avîndu-i susţinători şi pe Victor Babiuc, Traian Băsescu, Radu Berceanu, Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvăz. La alegerile din 1992, prezenţa la vot a fost mult mai redusă decît la precedentele. Astfel, pe 27 septembrie 1992, la primul tur de scrutin, participarea la vot a fost de 76,3%, adică au venit la urne 12.496.430 de români din totalul celor 16.380.663 cu drept de vot. În turul doi au intrat Ion Iliescu (FDSN), care a obţinut un procent de 47,3% (5.633.456 voturi) şi Emil Constantinescu (CDR), cu 31,2% (3.717.006 voturi). Preşedinte a fost ales, în cel de-al doilea tur, din 11 octombrie 1992, Ion Iliescu, pentru care au votat 7.393.429 de alegători (61,4%), în timp ce Emil Constantinescu a primit 4.641.207 de voturi (38,6%). Prezenţa la vot a fost mai scăzută decît în primul tur, de 73% (12.153.810 de alegători).

Constantinescu ales în 1996
 

     După şase ani cu Ion Iliescu, România virează la dreapta. Noiembrie 1996 poate fi calificat drept un moment cu greutate în istoria alegerilor prezidenţiale, cu toate că alesul este tot un “-escu”; doar că îl cheamă Emil Constantinescu. Cei mai mulţi îşi amintesc prima dată ciocul şi apoi preşedintele.
Alegerile prezidenţiale din toamna lui 1996 au atras atenţia unui număr foarte mare de candidaţi:16. Dacă unii îşi mai încercaseră norocul, alţii nu mai candidaseră pentru funcţia de preşedinte niciodată. Ulterior, o parte dintre cei care şi-au jucat şansa în 1996 au devenit politicieni “indispensabili” ai vieţii cotidiene.
 

     Candidaţii din 1996 pentru funcţia de preşedinte al României au fost:
• Ion Iliescu PDSR
• Emil Constantinescu CDR
• Petre Roman USD
• György Frunda UDMR
• Corneliu Vadim Tudor PRM
• Gheorghe Funar PUNR
• Tudor Mohora PS
• Nicolae Manolescu ANL
• Adrian Păunescu PSM
• Ioan Pop de Popa UNC
• George Muntean PPR
• Radu Câmpeanu ANLE
• Nuţu Anghelina
• Constantin Mudava
• Constantin Niculescu Partidul Naţional al Automobiliştilor
• Nicolae Militaru
 

     Primul tur de scrutin, din 3 noiembrie 1996, a strîns la urne aproape 13 milioane de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce însemna 76% din populaţia de peste 18 ani. A urmat turul al doilea în care s-au confruntat din nou preşedintele în exerciţiu Ion Iliescu şi contracandidatul său de la 1992, Emil Constantinescu.
     17 noiembrie i-a purtat noroc candidatului CDR care, în ciuda avantajului liderului PDSR din primul tur, a obţinut cu aproape 8 procente mai mult decît Ion Iliescu. Scorul Emil Constantinescu - 54, 41%, Ion Iliescu - 45, 59% din numărul total de voturi valabil exprimate.
     Mai mult sau mai puţin convinşi, românii încercau să se desprindă de trecutul lor communist. Nota care a predominat în campania electorală a fost nevoia de schimbare şi, prin urmare, lupta împotriva fesenismului şi apoi a variantei revigorate, pesedismul. Emil Constantinescu a mizat pe marile pete negre din istoria anilor ’90, ’91, cu cele două mari mineriade, şi pe aura neocomunistă a contracandidatului său. „Pot reduce diferenţa dintre mine şi Iliescu păstrând contactul cu populaţia, mergând în diferite locuri pentru a discuta cu oamenii“, spunea Emil Constantinescu la începutul campaniei electorale. El a fost consiliat în 1992 de actorul Mircea Diaconu. Strategia a fost accea de a-l transforma pe profesorul cu un nume comun, Constantinescu, într-un prieten al alegătorilor. Astfel, Constantinescu s-a transformat în Emil. De ce n-a candidat Petre Roman? “În 1992, Ion Iliescu putea fi învins, iar eu eram unul dintre cei care l-ar fi putut învinge. Dar n-am candidat”, spune astăzi, cu regret, Petre Roman. „E corect, Petre Roman l-ar fi putut învinge pe Ion Iliescu. Era deja un om politic cu experienţă în 1992 şi avea o mai bună prezenţă decât Emil Constantinescu, din punct de vedere politic. Avea replică mai bună în lupta directă cu celălalt. Ar fi putut“, crede Cristian Tudor Popescu, care în 1992 era jurnalist la „Adevărul“. „Glonţul de argint” al campaniei lui Emil Constantinescu a fost întrebarea pe care i-a pus-o lui Ion Iliescu în dezbaterea finală: „Credeţi în Dumnezeu, domnule Iliescu?“. Emil Constantinescu a explicat acel moment: „Întrebarea n-a fost spontană. Nu poţi să păcăleşti oamenii la televizor. Aici greşesc politicienii de azi. Întrebarea «Credeţi în Dumnezeu?» este o întrebare crucială şi astăzi. Problema unui şef de stat, mai ales a unui şef de stat al unui popor ca românii, care au cultul liderului salvator şi sunt gata oricând să-i dea toată puterea, este de o importanţă extremă. E important ca un şef de stat să creadă în Dumnezeu. Pentru că este important dacă acest şef de stat crede că are o instanţă deasupra lui. Pe când un ateu este şi făptuitorul, şi judecătorul său“. Pentru Ion Cristoiu, victoria lui Emil Constantinescu în alegerile din 1996 este unul dintre marile momente din istoria României moderne. Mii de oameni au ieşit în Piaţa Universităţii pentru a sărbători dezbărarea României de rămăşiţele comunismului.
     Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1996, care a avut loc la 3 noiembrie, a consemnat o prezenţă la vot de 76%. Cu alte cuvinte, dintre cei 17.218.654 de români cu drept de vot, s-au prezentat la urne 13.088.388. Cele mai multe voturi au fost obţinute de către candidatul PDSR, Ion Iliescu, 4.081.093 (32,2%), urmat de cel al CDR, Emil Constantinescu, care a primit votul a 3.569.941 de voturi (28,2%). În cel de-al doilea tur a fost o răsturnare de situaţie, care l-a propulsat pe Constantinescu la Cotroceni cu 7.057.906 (54,4%).

La alegerile din 2000, revine Iliescu
 

     În 2000, Emil Constantinescu se întoarce la catedră, iar activitatea sa politică ia sfârşit. Alegerile prezidenţiale din 2000 au fost marcate de o scădere a prezenţei la vot. Pentru a decide finala Iliescu - Vadim au mers la urne numai 10.184.715 alegători (57,5%). Deşi, ca procentaj, Iliescu câştiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numărul era, din nou, mai mic decât în alegerile anterioare: 6.696.623. Faţă de el, contracandidatul Vadim Tudor reuşea să strângă numai jumătate, 3.324.247.
     Şi aceste alegeri s-au desfăşurat în două tururi de scrutin. Rezultatele primului tur de scrutin au declanşat o mobilizare în favoarea lui Ion Iliescu, acesta fiind susţinut chiar de către foşti oponenţi ai săi, pe fundalul perspectivei ca politicianul extremist Corneliu Vadim Tudor să ajungă şeful statului. Din 17.699.727 de alegători înregistraţi s-au exprimat 11.559.458 (65,31%), dintre care numai 10.839.424 au fost validate (720.034 voturi anulate, în timp ce diferenţa care îi desparte pe primii doi clasaţi a fost de 897.980 voturi).
Ion Iliescu (PDSR) 4.076.273 (36,35%)
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.178.293 (28,34%)
Theodor Stolojan (PNL) 1.321.420 (11,78%)
Mugur Isărescu (CDR) 1.069.463 (9,54%)
György Frunda (UDMR) 696.989 (6,22%)
Petre Roman (PD) 334.852 (2,99%)
Teodor Mele?canu (ApR) 214.642 (1,91%)
Eduard Gheorghe Manole (Independent) 133.991 (1,19%)
Graziela-Elena Bârlă (Independent) 61.455 (0,55%)
Paul-Philippe Hohenzollern (PRN) 55.238 (0,49%)
Ion Sasu (PSM) 38.375 (0,34%)
Nicolae Cerveni (PLDR) 31.983 (0,29%)
În turul II, din 17.699.727 de alegători înregistraţi s-au exprimat 10.177.343 (57,50%), dintre care numai 10.020.870 au fost validate. Ion Iliescu (PDSR) 6.696.623 (66,83%)
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.324.247 (33,17%). Pentru Iliescu începea astfel un nou mandat şi ultimul posibil.

Alegerile din 2004, cîştigător Traian Băsescu
 

      Alegerile prezidenţiale din 2004 au fost marcate de o prezenţă la vot şi mai scăzută. Dacă la primul tur al acestor alegeri, din 28 noiembrie, au participat 10.794.653 de români (58,93%) din cei 18.449.344 cu drept de vot, peste două săptămîni, pe 12 decembrie, procentul prezenţei la vot a fost de 55,2% (10.112.262 de alegători). Pentru cel de-al doilea tur s-au calificat Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR), care a obţinut 4.278.864 de voturi (40,9%) şi Traian Băsescu (Alianţa PNL-PD), către care s-au îndreptat 3.545.236 de voturi (33,9%). Cel care avea să devină preşedinte, Traian Băsescu, a fost votat în cel de-al doilea tur de scrutin de 5.126.794 de alegători (51, 2%), în timp ce 4.881.520 de voturi (48,8%) au mers la Adrian Năstase. Scorul cu care a fost ales Traian Băsescu în fruntea statului a fost cel mai mic din istoria postdecembrista a alegerilor prezidentiale. Atunci a existat şi un numar considerabil de voturi anulate, peste 300.000- în al doilea tur. În 2004, cele mai multe sesizări înregistrate la Biroul Electoral Central (BEC) au reclamat împărţirea unor materiale de propagandă după încheierea campaniei electorale sau existenţa unor afişe ale candidaţilor în zona secţiilor de votare. Sesizările au mai vizat numărul mare, în opinia reprezentanţilor partidelor politice, de persoane care au votat pe listele speciale după ce au fost transportate la secţii cu autobuze sau microbuze. Candidatul Alianţei D.A. (PNL-PD) la preşedinţie, Traian Băsescu, a cerut, în numele Alianţei DA, anularea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale şi repetarea acestora, pe motiv de "fraudă electorală", evaluată la peste 500.000 de voturi. Fraudele sesizate ar consta în "turismul electoral" prin care unii cetăţeni ar fi putut vota de mai multe ori şi în transferul voturilor nule în contul Uniunii Naţionale PSD+PUR şi al lui Adrian Năstase, care ar fi fost posibil prin programul de calculator pus la dispoziţia Biroului Electoral Central de Institutul Naţional de Statistică. Alianţa PNL-PD a depus la BEC o contestaţie privind modul în care s-a desfăşurat procesul electoral din 28 noiembrie 2004, solicitînd autoritaţii electorale sistarea centralizării voturilor şi stoparea repartizării mandatelor de parlamentari. Contestaţii similare au depus şi PRM, PNŢCD şi PNG. BEC a respins toate aceste contestaţii. Alegerile prezidenţiale din 2004 s-au desfăşurat simultan cu alegerile legislative. Conform Constituţiei României amendate în 2003, mandatul prezidenţial durează cinci ani, în loc de patru, însemnând că în viitor, alegerile prezidenţiale şi legislative se vor ţine separat.
 

     12 candidaţi au concurat pentru funcţia de Preşedinte al României, dar în turul doi au ajuns Adrian Năstase şi Traian Băsescu. După primul scrutin au fost rezultatele:
- Adrian Năstase Alianţa PSD+PUR: 4.278.864, 40,97%
- Traian Băsescu Alianţa Dreptate şi Adevăr : 3.545.236, 33,92%
-Corneliu Vadim Tudor, PRM: 1.313.714 voturi, 12,57%
- Marko Bela, UDMR: 533.446 voturi, 5,10%
- Gheorghe Ciuhandu, PNŢCD: 198.394 voturi, 1,90%
- George Becali, PNGCD: 184.560 voturi, 1,77%
- Petre Roman-FD: 140.702 voturi, 1,35%
- Gheorghe Dinu independent: 113.321 voturi, 1,08%
- Marian Petre Miluţ-AP: 43.378 voturi, 0,42%
- Ovidiu Tudorici URR: 37.910 voturi, 0,36%
- Aurel Rădulescu APCD, 35.455 voturi, 0,34%
- Alexandru Raj Tunaru- PTD: 27.225 voturi, 0,26%
La scrutinul al doilea: Traian Băsescu, Alianţa Dreptate şi Adevăr: 5.126.894 voturi, 51.23%, iar Adrian Năstase- Alianţa PSD+PUR: 4.881.520 voturi, 48.77%.

În 2009, tot cu Traian Băsescu
 

     Alegerile prezidenţiale din România din anul 2009 au fost organizate după expirarea mandatului actualului preşedinte al ţării, Traian Băsescu, de cinci ani. Acestea au fost primele alegeri prezidenţiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidenţiale care s-au desfăşurat odată cu un referendum şi primele alegeri prezidenţiale din România după aderarea la Uniunea Europeană. Şi-au putut depune candidatura pentru funcţia de preşedinte cetăţenii români în vârstă de cel puţin 35 de ani, care au strâns cel puţin 200.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie, iar turul doi, pe 6 decembrie. S-au înscris 12 candidaţi dintre care 3 independenţi. Organizarea alegerilor şi a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro. În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană şi preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, ultimul câştigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale dar Curtea Constituţională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor. Din ,,noaptea preşedinţilor"au rămas memorabile expresiile: ,,Mihaela dragostea mea" a lui Mircea Geoană care s-a bucurat timp de o noapte cu gîndul că este preşedinte, şi ,,I-am ciuruit" declaraţia lui Traian Băsescu spusă în cursul nopţii de 6/7 decembrie cînd a avut certitudinea că el este preşedinte. La încheierea urnelor, cele mai multe voturi au fost obţinute de Traian Băsescu 50,33%, iar Mircea Geoană a obţinut 49,66 %. S-au prezentat la urne 10.229.433 alegători din totalul de 17.654.298 români cu drept de vot ceea ce înseamnă o prezenţă la vot de 57,94%. Au fost valabil exprimate 10.095.938 voturi, iar 133.419 voturi au fost nule. Cei 12 candidaţi care s-au confruntat în primul tur au fost: Traian Băsescu- PDL (3.153.640 voturi- 32,44%), Mircea Geoană, PSD-PC (3.027.838 voturi-31,15%), Crin Antonescu, PNL (1.945.831 voturi, 20,02%), C.Vadim Tudor- PRM (540.380 voturi, 5,56%), Hunor Kelemen- UDMR (372.764 voturi- 3,83%), Sorin Oprescu- independent (309.764- 3,18%), George Becali- PNG-CD /186.390 voturi- 1,91%), Remus Cernea- Partidul Verde (60.539 voturi- 0,62%), Constantin Rotaru- PAS- 0,44%, Gheorghe Eduad Manole- independent- 0,35%, Ovidiu Cristian Iane- PER- 0,23%, Constantin Ninel Potîrcă- indeoendent- 0,21%. La 8 decembrie, Partidul Social Democrat a depus o cerere de anulare şi repetare a turului II al alegerilor prezidenţiale la Curtea Constituţională, declarând că alegerile au fost fraudate masiv. Pe data de 11 decembrie, Curtea Constituţională a decis renumărarea voturilor nule din al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, însemnînd 138.476 de voturi, de două ori mai multe decât numărul voturilor care îl despart pe Traian Băsescu de contracandidatul său, Mircea Geoană. Băsescu, aflat în vizită la Bruxelles, a catalogat decizia Curţii drept normală, legală şi constituţională. Renumărarea voturilor nule a relevat că din cele 138.476 de voturi nule înregistrate, 2.247 erau voturi valabile anulate în mod eronat, iar din acestea 1.260 de voturi erau pentru Traian Băsescu şi 987 pentru Mircea Geoană. Astfel, în 14 decembrie 2009, în aceeaşi zi în care s-a finalizat renumărarea voturilor nule, Curtea Constituţională a validat rezultatul alegerilor, confirmând realegerea lui Traian Băsescu. (Lucia BAKI)

Punctul 8 al Poclamaţiei de la Timişoara
 

     ,,Ca o consecinta a punctului anterior, propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei functii, dupa modelul multor tari civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Presedinte al Romaniei ar putea candida si personalitati marcante ale vietii culturale si stiintifice, fara o experienta politica deosebita. Tot in acest context, propunem ca prima legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar intaririi institutiilor democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele partide aparute. De-abia atunci am putea face o alegere in cunostinta de cauza, cu cartile pe fata".

Cum au votat făgărăşenii în 2009
 

     La primul tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurat în 22 noiembrie 2009, s-au prezentat la urne 34.239 cetăţeni din Ţara Făgăraşului, voturile valabil exprimate fiind în număr de 33.582. Cele mai multe voturi s-au dus spre Traian Băsescu, 39,28%, urmat de Crin Antonescu- 29,2%, Mircea Geoană- 20,62%, după care Vadin Tudor (1227 voturi), Sorin Oprescu (766 voturi), George Becali (617 voturi), Kelemen Hunor (421 voturi), Remus Cernea (232 voturi), Rotaru (111), Manole (106 voturi), Potîrcă (102 voturi). În turul doi desfăşurat la 6 decembrie 2009 au intrat în competiţie Traian Băsescu şi Mircea Geoană. La acest scrutin în municipiul Făgăraş au fost organizate 27 secţii de votare şi au avut drept de vot 34.758 cetăţeni. Au votat 15.953 de făgărăşeni, iar 154 voturi au fost nule. În confruntarea dintre Traian Băsescu, PDL, şi Mircea Geoană, PSD-PC, făgărăşenii l-au preferat pe Traian Băsescu. Un număr de 8.520 de voturi a obţinut Băsescu, 53,93%, iar Mircea Geoană 7.279 voturi, 46,07%. La Victoria au votat 3.720 de cetăţeni din cei 7.783 care aveau drept de vot, iar voturile a 52 de cetăţeni au fost nule. Traian Băsescu a fost preferatul localnicilor din Victoria obţinînd 2.264 de voturi, 61,72%, iar Mircea Geoană doar 1404 voturi, 40,28%. Comuna Beclean a l-a vrut preşedinte pe Mircea Geoană căruia i-a acordat 52,45% din voturi (449), Băsescu fiind votat de 407 cetăţeni, 47,55%. La Drăguş însă Traian Băsescu a obţinut 76,84% din sufragii (594 voturi), iar Geoană, 23,16%. Şi în comuna Hîrseni Băsescu a fost preferat, 60,47%, pe cînd Geoană a obţinut numai 434 voturi. În comuna Lisa, Băsescu l-a învins pe Geoană, cu 61,07%. În comuna Mândra, Mircea Geoană l-a învins pe Băsescu, scorul fiind 58,42% la 41,58%. Unul dintre cele mai mari scoruri din Ţara Făgăraşului s-a înregistrat în comuna Recea unde Traian Băsescu a fost preferat în proporţie de 70,24%. La Sîmbăta de Sus, Traian Băsescu a obţinut 67,58% din voturi. În comuna Şercaia, departajarea candidaţilor a fost greoaie, decalajul fiind dat de doar 114 voturi în favoarea lui Mircea Geoană. La Şinca Veche a fost preferat Traian Băsescu cu 68,73% din voturi, iar la Şinca Nouă Traian Băsescu l-a depăşit pe Mircea Geoană cu 36 de voturi. Comuna Ucea l-a preferat tot pe Traian Băsescu, aici candidatul obţinînd 57,52%. Şi la Viştea Traian Băsescu l-a depăşit pe Geoană, acesta obţinînd 69,62% din sufragii, iar la Voila Traian Băsescu a fost preferat de 53,23% din cetăţeni faţă de 46,77% cît a obţinut Geoană. În 2009, Traian Băsescu a obţinut în Ţara Făgăraşului 56,95% din voturile cetăţenilor, iar Mircea Geoană a fost preferat de 43,05% din localnici.

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."