Învăţămînt la pămînt

În scurt timp va începe un nou an şcolar, marcat de aceeaşi incertitudine şi derivă care a caracterizat învăţămîntul în ultimii ani. Cel mai dur este pentru tinerii şcolari care sînt prinşi între o avalanşă de informaţii de la televizor şi internet şi programa învechită şi sterilă. În sistemul trecut, unde informaţia era puţină, programa putea să capete un titlu de lege şi era de necontestat. Acum, şcolarul învaţă vinerea la Istorie despre Alexandru Macedon şi apoi sîmbătă se uita la Alexander, unde accentul se pune pe homosexualitatea personajului istoric şi pe faptul că îl cam influenţa mama vrăjitoare. La teză încurcă ce i s-a predat cu ce a văzut şi se nasc astfel, ,,perle“ savuroase. Nici profesorii nu se mai simt în largul lor din punct de vedere al materiei. După o seară pe ,,Discovery“ le vine greu să îi mai entuziasmeze pe elevi cu faptul că România are ceva cale ferată electrificată. La vîrf, lucrurile sînt şi mai sumbre şi neserioase. Orice ministru al învăţămîntului simte un fel de inspiraţie supranaturală odată numit în funcţie şi vrea să revoluţioneze sistemul. Chiar şi unui om care vrea să fie informat îi este greu să spună la repezală cîţi ani mai are învăţămîntul obligatoriu sau cînd se dă treaptă. Tot la vîrf, preşedintele Traian Băsescu a şocat o ţară întreagă cînd a bagatelizat învăţămîntul. Cel care ne conduce spunea că ,,am convingerea că despre păpădie sau salată, orice copil dacă intră pe Google află cum e cu păpădia şi salata, daca vrea să ştie despre istoria antică, Herodot… intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată“. Şi din punct de vedere financiar învăţămîntul a rămas o veşnică gaură neagră în care se pompează bani, dar profesorii sînt pe drept nemulţumiţi de salarii şi grevele se ţin lanţ. Investiţiile în renovarea şcolilor s-au dovedit în multe cazuri tardive şi multe din clădirile moderne vor fi trecute în conservare din lipsă de elevi. În unele cazuri şi din lipsă de profesori, pentru că nimeni nu mai e dispus să bată drumul pînă într-un sat uitat de lume în care sînt şase şcolari de diferite vîrste. Nici sistemul universitar nu o duce mai bine. Pe lîngă fraude şi scandaluri, facultăţile produc absolvenţi mediocrii ce nu alimentează de fapt intelectualitatea ci, în majoritatea cazurilor, AJOFM-urile sau chioşcurile de la colţul străzii. Şi asta după ce vreme de patru ani studenţii şi-au plătit cursurile din buzunarul propriu şi au cotizat ,,suplimetar“ pe la examene. Cu un asemenea sistem de învăţămînt, putred pe la toate încheieturile, procesul de ,,manelizare“ a ţării şi de regres cultural nu mai miră pe nimeni.

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...