Şi, poate, Domnul dă! |
Finalul de an este precum începutul lui. Tot cu zăngănit de cătuşe, tot cu legi năstruşnice, tot cu mitocănii şi şuşanele chiar pe holurile celei mai înalte instituţii a poporului, tot cu facturi şi dări în plată, tot cu breaking news, tot cu piţipoance pe sticlă, tot cu manelişti în loc de muzică, tot cu gropi în loc de drumuri, tot cu studii în loc de proiecte bune de implementat, tot cu atacuri mişeleşti la buget, tot cu magistraţi care nu răspund pentru deciziile luate, tot cu vreo 700 de parlamentari, tot cu aleşi locali penali, tot cu partide şi oameni politici vechi, uzaţi şi pătaţi, tot cu averile neconfiscate, tot cu un Nadăş vîndut grofilor, tot fără salarii decente, tot cu imunitate veşnică pentru aleşi, tot cu telefoane sub obroc, tot cu morţi nerăzbunaţi, tot cu Colectiv fără vinovaţi, tot cu o Revoluţie fără terorişti, dar acum casată, tot cu mii de imigranţi puşi forţat pe glia românească, tot cu arsenal bogat la Cincu şi Deveselu, tot fără spitale decente, tot vorbind de pace, dar cu elan spre înarmare, tot cu şcoli goale, dar renovate, tot cu săli de sport predate mioarelor drept păşune, tot cu parcuri lîngă pădurea satului românesc, tot cu funcţionari mofturoşi şi şpăgari, tot cu ANAF cu girofar, tot cu un preşedinte navetist spre centrul ţării şi cu concedii pe la americani, tot cu prima doamnă la shopping, tot cu doctorate ,,copy-paste”, tot cu hoţi neprinşi, tot cu generali făcuţi la comandă, tot cu guvernanţi ce-şi amăgesc poporul, tot cu pensii nesimţite pentru aleşi, tot cu o istorie mincinoasă, tot cu eroi lăsaţi necunoscuţi şi cîte şi mai cîte. Se încheie un an zbuciumat, dar cu o mioriţă lae, bucălae legiferată pentru a nu mai umbla bezmetică prin păduri să alunge bunătate de vînat. Noroc că Balcul este privat şi legea celor protejaţi şi îmbuibaţi din Casa Poporului nu-l poate atinge, dacă ar vrea. Şi băncile zîmbesc din colţul gurii şi-l aplaudă pe mai marele bancher al statului mioritic că le-a scăpat de ,,darea-n plată”. Dar aşa-i Mugur, iubeşte cu totul altceva decît pe cel care-l plăteşte generos de 26 de ani. Şi românii nu vor înceta să iasă în stradă pentru că nu mai au voie să fumeze înăuntru. Vor fi cîrduri, cîrduri în faţa clădirilor fie ele instituţii publice, spitale, şcoli, birouri, cam 80% din total pentru ca restul să respire aerul curat. Aceştia nu vor mai fi manipulaţi de nimeni, nici de media, nici de partide, nici de ONG-uri. Vor fi singurele ieşiri în stradă care nu au nevoie de aprobări, nici măcar de la ISU, care oricum era foarte aglomerat să încaseze miile de euro pentru avizele fără de care nu mai funcţionează nimic în ţară de la Colectiv încoace. Poate doar bisericile, că doar sîntem creştini şi ne căutăm mîntuirea. Iar în acest caz nu se mai ţine cont de legi, de impozite, de construcţii, de buget, de cerşeală, totul merge ca uns. ,,Dă, Doamne!” Şi, poate, Domnul mai dă! Ne cîntărim anul între sfinţii care-l deschid şi cei care-l închid. Îi venerăm în bisericile nenumărate care domină pămîntul strămoşesc, dar nu le respectăm sfaturile pentru care s-au sfinţit. Ne călcăm în picioare şi la cel mai contemporan sfînt din Ardeal, dar nici lui nu-i urmăm zicerile.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |