Video - Mapping Cetatea Făgăraş 725

Cu ocazia Zilelor Cetăţii Făgăraş 2016, pe zidul cetăţii, latura sudică, vor fi proiectate imagini 3D complexe, ce animă prin forme şi culori suprafaţa acestuia, folosind fiecare element arhitectonic pentru a personaliza şi reinterpreta aria acestuia. Vineri şi sâmbătă, 19 şi 20 august 2016, de la ora 23.00 va începe spectacolul intitulat „Video–Mapping Cetatea Făgăraş 725”. Este vorba de un spectacol multimedia de video-mapping, în cadrul căruia pe zidul cetăţii va fi proiectat un show de 5 minute care se va repeta pînă la orele dimineţii. Proiectul este organizat de Primăria Municipiului Făgăra şi presupune o imagine 3D complexă astfel, „relieful” zidului devine protagonistul unui spectacol dinamic de sunet, culoare şi lumină.

Povestea video-mapping-ului

Construcţia Cetăţii Făgăraş a început la sfârşitul secolului al XIV-lea, când Ţara Făgăraşului era stăpânită de domnii Tării Româneşti (stăpânire care a durat din 1368 până în 1462). Construirea cetăţii a însemnat mai întâi asanarea mlaştinii prin aşezarea de trunchi de copaci şi piatră de munte pentru a crea o fundaţie solidă cetăţii ce urma a fi construită. A urmat ridicarea zidurilor ce au o grosime între 2,50 – 4,50 metri. La ridicarea Cetăţii Făgăraş, ce avea să devină în secolul al XVII-lea o adevărată reşedinţă a principatului Transilvania, au contribuit toate satele din Ţara Făgăraşului. Cetatea de zid, atestată documentar în anul 1455, prezintă o planimetrie de tip patrulater neregulat, cu latura de est mai lungă şi apărată de un reduit de avanpost de tip barbacană, la o distanţă de 20 de metri de cetate. Incinta era formată de un zid patrulater de tip crenelat, întrerupt de patru turnuri – trei de tip bastionar şi unul rotund de tip donjon (care este şi cel mai înalt turn al cetăţii). Paramentul zidurilor de apărare prevăzute cu ambrazuri aveau la partea superioară, în spatele crenelurilor un drum de strajă, din bârne groase, ale căror urme de zidărie se mai pot vedea şi acum în unele spaţii netencuite.

Spectacol culinar al etniilor

Organizatorii evenimentului aduc în faţa făgărăşenilor noutăţi. Vor fi puse în valoare tradiţiile etniilor care convieţuiesc în municipiu, mai ales cele culinare. La această ediţie terasele vor fi amplasate între baia comunală şi strada Verde, cu faţa spre Cetatea Făgăraşului, lăsînd astfel liberă promenada care va fi foarte animată. Spectacolele vor umple serile sărbătorii începînd cu orele 18.30 pînă la ora 23.00, aşa cum spune Diana Gribincea, directoarea Casei Municipale de Cultură. Pe scena festivalului vor urca artişti locali, dar şi de talie naţională de muzică populară, muzică uşoară, rock. Zilele Făgăraşului se desfăşoară în perioada 18-21 august 2016.

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...