,, Din 1919/1920 şi pînă astăzi, Liceul ,,Radu Negru” a fost instituţia de cultură cea mai înaltă din oraşul Făgăraş, fiind un focar de răspîndire al culturii româneşti în Ţara Oltului” scria profesorul Damian Nicolae în ,,Monografia Liceului nr. 1 din Făgăraş (1919-1969). Şi pe aceeaşi linie activitatea se continuă şi astăzi. Multe sacrificii au fost depuse la temelia învăţămîntului făgărăşean pentru ca în şcoli copiii locului să înveţe în limba curat românească. Puţini mai răsfoiesc astăzi monografiile vremii care vorbesc răspicat despre încercările cărturarilor făgărăşeni de a introduce în şcoli predarea în limba română. A reuşit Ion Codru Drăguşanu pe la 1868. Peregrinul transilvan, în calitate de căpitan districtual al Făgăraşului, a învins sistemul maghiar înfiinţînd şcoala superioară ,,Radu Negru” în care s-a predat limba română. După 4 ani însă regimul maghiar care conducea Transilvania a reintrodus limba maghiară în şcoli obligînd elevii s-o înveţe, iar populaţia s-o folosească. Făgărăşenii nu s-au supus şi au preferat să-şi ţină copiii acasă decît să înveţe o limbă străină graiului românesc. Abia după Marea Unire făgărăşenii s-au putut impune în faţa regimului maghiar. Liceul ,,Radu Negru” şi-a deschis porţile în faţa valului de elevi dornici să înveţe limba şi istoria românească. În primul an şcolar, 1919/1920, nu mai puţin de 417 elevi au urmat cursurile liceului de pe malul Berivoiului. S-au scris monografii, au scris revistele vremii, au semnalat cronicarii despre primul liceu românesc din centrul României Mari, ,,Radu Negru” din Făgăraş. ,,Radu Negru” s-a înscris în elita şcolilor româneşti încă din primul an şi a dat peste vremi mari personalităţi în toate domeniile de activitate. Au trecut prin băncile de la ,,Radu Negru” Aurel Vijoli, preşedintele BNR şi ministru de finanţe, Ioan Grecu, rector la UMF şi fondatorul catedrei de chimie anorganică de la Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj, Virgil Fulicea, decanul Facultăţii de Arte Plastice de la Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj, profesorii universitari Farcaş Toma, Roşală Virgil, Răduleţ Remus, academician, Herseni Traian, sociolog în cadul Academiei, Bruda Petru şeful catedrei de urologie a Institutului Medico-Farmaceutic din Cluj şi mulţi alţii. În ziua de astăzi, elevii de la ,,Radu Negru” respectă prestigiul şcolii, iar rezultatele lor arată acest lucru. Efortul lor este recompensat atît cu premii, dar şi cu burse. CN ,,Radu Negru” este unitatea şcolară din municipiu care înregistrează cele mai multe burse de merit, fiind foarte aproape să numere şi burse de performanţă dacă criteriile impuse de legislaţie erau mai indulgente.
Bursele elevilor făgărăşeni
Patru cotegorii de burse se acordă elevilor din unităţile de învăţămînt din municipiul Făgăraş, unele recompensează efortul şi rezultatele şcolare ale elevilor , iar altele sînt oferite pentru a completa veniturile reduse ale familiilor din care fac parte elevii. În anul şcolar 2018-2019, aleşii locali făgărăşeni au aprobat plata de la bugetul local a următoarelor tipuri de burse:
- burse de performanţă: 1.500 lei/lună
- burse de merit: 150 lei/lună
- burse de studio: 100 lei/lună
- burse de ajutor social: 70 lei/lună .
Dacă bursele de performanţă şi bursele de ajutor social se acorde tuturor elevilor care îndeplinesc criteriile şi condiţiile legale, bursele de merit se acorde elevilor înscrişi la cursurile cu frecvenţă dintr-o unitate de învăţămînt care au obţinut locurile I, II sau III la etapele judeţene ale olimpiadelor / concursurilor şcolare naţionale organizate de M.E.N., precum şi elevilor care au obţinut media 10 la sfîrşitul semestrului sau anului şcolar. Pe de altă parte burse de studiu pot primi cel mult 1,5% din totalul elevilor înscrişi la cursurile cu frecvenţă dintr-o unitate de învăţămînt. Directorii de la CN ,,Radu Negru” spun căla şcolile din municipiul Făgăraş nu există burse de performanţă întrucît elevii nu au îndeplinit toate criteriile impuse de legislaţie. În anul şcolar 2017-2018 bugetul alocat burselor şcolare a fost de 320.195 lei. În acest an şcolar, CL Făgăraş a estimat, conform solicitărilor remise de şcolile din municipiu, un buget total în valoare de 350.000 de lei pentru plata burselor şcolare.
Istoria plăţii burselor şcolare
Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5576/2011 aproba la cap II art. 5, criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat. În acelaşi an, 2011, intra în vigoare Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care la art.9 alin 7, art. 82 alini, 2 şi 3 şi art. 105 alin 2 lit. d, făcea referire la bursele şcolare. Consilierul local Remus Mogoş, professor la CN ,,Radu Negru” a iniţiat în 2012 un proiect de hotărîre care a adus în faţa legislativului bursele şcolare şi susţinerea lor de la bugetul local. La acea vreme sumele alocate n-au depăşit 10.000 lei, cele mai multe burse fiind de tip social. Un nou proiect de hotărîre a fost suspus dezbaterii Legislativului anul trecut, iniţiativa aparţinînd viceprimarului Valentin Colţ. Atunci a fost adăugat încă un tip de bursă şcolară, bursa de performanţă care se acordă acelor elevi care obţin rezulate excepţionale la concursuri şi olimpiade şcolare. Pentru anul şcolar 2018-2019, viceprimarul Valentin Clonţ a iniţiat un nou proiect de hotărîre pentru bursele elevilor ţinînd cont de prevederile Ordinului nr. 3480 din 26 martie 2018 care modifică anexa Ordinului de ministru al MEN din 2011. ,,Subsemnatul Clonţ Valentin Dan în calitate de viceprimar, ţinînd seama de prevederile art.105 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională, pornind de la faptul că acordarea acestor burse reprezintă o formă de sprijin material, vizînd atât protecţia socială cît şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină, consider necesară şi oportună promovarea unui proiect de hotărâre privind acordarea burselor şcolare pe anul şcolar 2018-2019. Propun ca începînd cu semestrul I al anului şcolar 2018-2019, să se acorde elevilor din învăţământul preuniversitar din Municipiul Făgăraş, următoarele categorii de burse: buse de performanţă în cuantum de 1500 lei, burse de merit în cuantum de 150 lei, burse de studiu în cuantum de 100 lei, burse de ajutor social în cuantum de 70 lei” este iniţiativa viceprimarului Clonţ. Pentru anul şcolar 2018-2019, se estimează un buget total al burselor şcolare la 350.000 lei.
Bursele din anul şcolar 2017-2018
Conform Referatului ce însoţeşte proiectul de hotărîre privind bursele şcolare din septembrie 2018, s-au acordat în şcolile din municipiul Făgăraş urmăroarele burse:
- 766 burse sociale
- 176 burse de merit
- 125 burse de studiu
- 5 burse medicale.
Suma totală care a fost folosită pentru plata burselor în anul şcolar 2017/2018 a fost de 320.195 lei. Cele mai multe burse sînt primite de elevii cu venituri reduse, ceea ce înseamnă că nivelul de trai din municipiu este unul scăzut. Cele mai sărace familii din municipiu îşi trimit copiii la Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densuşianu” şi Generală nr. 4, dar şi la Liceul Teologic Ortodox ,,C-tin Brâncoveanu” unde solicit burse de ajutor social.
La Colegiul Naţional ,,Radu Negru” inclusiv Şcoala Gimnazială nr. 1 au fost plătite în anul şcolar trecut 191 de burse şcolare care au avut un buget de 84.590 lei. Aşa cum arată Referatul întocmit de Primăria Făgăraş, au existat la această unitate şcolară următoarele burse:
- Burse de ajutor social : 98 elevi
- Burse de merit : 53 elevi
- Burse de studiu: 35 elevi
- Burse de performanţă: 5 elevi
Directorul adjunct al CN ,,Radu Negru”, Remus Mogoş, spune că nu au fost acordate în anul şcolar trecut burse de performanţă pentru că nu au fost îndeplinite criteriile. ,,Nu am avut anul trecut şcolar locurile 1-3 la olimpiadele şcolare, faza naţională, Am avut o menţiune specială, dar nu se încadrează la burse de performanţă. Nici în primul semestru al acestui an şcolar nu vom avea burse de performanţă. În schimb vom avea burse de merit pentru că elevii noştri au obţinut rezultate foarte bune” a explicat directorul Remus Mogoş.
Colegiul Naţional „Doamna Stanca” căruia îi este arondată Şcoala Gimnazială Nr. 7 a avut în anul şcolar trecut 136 de burse, fondul necesar alocat de la bugetul local fiind de 54.764 lei.
- Burse de ajutor social: 100 elevi
- Burse de merit: 36 elevi
Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densusianu” cu Şcoala Gimnaziala nr. 4 din cartierul Galaţi au avut 276 burse şi un fond total de 114.115 lei.
- Burse sociale: 235 elevi
- Burse de studio: 8 elevi
- Burse de merit: 33 elevi
Colegiul ,,Aurel Vijoli” a avut doar burse de studiu şi sociale, în total 108, bugetul total fiind de 26.928 lei
- Burse sociale: 92 elevi
- Burse de studiu: 16 elevi
Liceul Teologic Ortodox ,,Sf. Constantin Brancoveanu”a înregistrat 325 burse pentru care a avut nevoie de un fond total în valoare de 24.960 lei.
- Burse sociale: 225 elevi
- Burse de merit: 40 elevi
- Burse de studio: 60 elevi
Liceul Tehnologic ”Dr. I Senchea” a avut cele mai puţine burse în anul şcolar trecut, 36, pentru care s-a folosit un buget total în valoare de 14.838 lei.
- Burse sociale: 16 elevi
- Burse de merit: 14 elevi
- Burse de studio: 6 elevi
Cine poate obţine bursa socială
Bursele de ajutor social se acordă elevilor, la cerere, în funcţie de situaţia materială a familiei sau a susţinătorilor legali. Bursele de ajutor social se acordă la începutul anului şcolar şi sînt revizuite semestrial, în funcţie de modificările intervenite în veniturile nete lunare ale familiei. Pot păstra bursa elevii promovaţi şi cu nota 10 sau, după caz, calificativul Foarte bine la purtare. Bursele de ajutor social se acordă următoarelor categorii de elevi înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat: elevilor orfani sau bolnavi de TBC şi care se află în evidenţa dispensarelor şcolare ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţe renale cronice, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infestaţi cu virusul HIV ori bolnavi de SIDA sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor; acordarea burselor pentru motive medicale se face pe acordarea burselor pentru motive medicale se face pe baza certificatului eliberat de medicul specialist şi avizat de medicul de familie/medicul de la cabinetul şcolar; elevilor din mediul rural, care sînt şcolarizaţi într-o altă localitate, întrucît nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învăţământ din localitatea de domiciliu; elevilor proveniţi din familii care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiţii: nu realizează un venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie; nu deţin terenuri agricole cu o suprafaţă mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare şi de şes, şi de 40.000 mp, în zonele montane.
Elevii de ZECE
Elevii de la CN ,,Radu Negru” ţin la prestigiul liceului şi prin rezultatele şcolare demonstrează că unitatea lor de învăţămînt este una de elită, o ,,Mică Sorbonă” a Făgăraşului. Sînt elevi de nota 10, dar şi olimpici cu rezultate deosebite. Ne-am întîlnit cu cei mai buni dintre elevii colegiului în laboratorul de limba română. Erau mîndri de rezultatele lor, dar şi mai încîntaţi că pot să demonstreze că CN ,,Radu Negru” poate concura cu orice colegiu din ţară şi să rămînă în top. Sînt preocupaţi de studiu, dar nu se limitează doar la programa şcolară, iar cu sprijinul şi coordonarea dascălilor de aici îşi ating mereu ţelurile.
Darius Cupu îmbină franceza şi handbalul
Dariu Cupu are experienţa competiţiilor de nivel naţional şi îşi doreşte, în acest an şcolar, să se claseze în primele 3 locuri la olimpiada naţională de limba franceză. Este în clasa a XII-a E şi a ajuns la un nivel avansat în studiul limbii franceze. La faza naţională a acestei competiţii desfăşurată anul trecut la Buzău a fost premiat cu menţiune specială. ,,A fost greu, subiectele primite au avut un nivel ridicat de dificultate, dar s-a adăugat şi presiunea competiţiei. Am fost 42 de elevi, cîte unul din fiecare judeţ. Am făcut 90 de puncte din cele 100 posibile. Voi participa şi în acest an la olimpiadă. La acest nivel de concurs se pune accent pe fineţe, pe subtilităţile limbii franceze. Nu am avut decît mici greşeli la înţelegerea unui document audio-video prezentat în limba franceză din altă zonă a Franţei, nu din Paris. Am ales limba franceză pentru că este şi o moştenire de familie, bunica mea, Dorina Stângu din Lovnic, fiind profesoară de limba franceză” a spus Darius Cupu. Este şi un bun handbalist Darius Cupu, de 11 ani activînd la CSS Făgăraş. Prof. Remus Mogoş, directorul adjunct al CN ,,Radu Negru” spune că este cel mai bun din echipa de handbal. ,,A participat la preselecţia pentru echipa naţională, dar n-a ajuns pînă acolo” a spus prof. Mogoş. De doi ani Darius Cupu este recompensat cu bursă de merit în urma rezultatelor obţinute la olimpiadele şcolare.
Paula Butum iubeşte opera lui Lucian Blaga
Paula Butum este în clasa a IX-a la matematică-informatică, dar iubeşte limba română şi în mod special opera lui Lucian Blaga. Îi place să citească şi nu se limitează doar la recomandarea profesoarei de la clasă. Recent a citit ,,Fluturi” de Irina Binder, dar şi ,,Romanul adolescentului miop” al lui Mircea Eliade, prevăzut în programa şcolară. La faza judeţeană a olimpiadei şcolare de anul trecut, Paula a obţinut locul I, iar la faza naţională s-a clasat pe locul 22. ,,Este un nivel ridicat, subiectele se bazează pe originalitate, nu pe memorare. La proba orală am avut de comentat un text. Voi participa şi în acest an la olimpiada şcolară, dar nu m-am hotărît încă la ce materie. Probabil voi alege limba franceză, este o limbă frumoasă, are multe avantaje” a spus Paula Butum.
Roxana Mocanu a ales sociologia
Roxana Mocanu este în clasa a XII-a E. A fost atrasă de sociologie, poate şi pentru că profesoara Ioana Orzea i-a insuflat dragotea de această materie. După ce a obţinut locul I la faza judeţeană a olimpiadei de sociologie, a participat la faza naţională care s-a desfăşurat la Iaşi. ,,Am fost cam 30 de participanţi şi m-am clasat pe locul 12. Nu este uşor, iar munca suplimentară este foarte importantă. Cred că experienţa unui concurs de performanţă şi emoţiile au un rol important în rezultate obţinute. Voi participa şi în acest an şcolar şi vreau să am rezultate mult mai bune, mai ales că acum am experienţa anului trecut. Dacă mă voi clasa în primele 6 locuri, voi avea asigurat un loc la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti. Am ales această materie pentru că mă ajută foarte mult, îmi oferă orizontul societăţii noastre. Vă dau un exemplu din mediul nostru: ajutoarele primite de elevi. Nu mi se pare corect ca un elev să primească bani pentru că este înscris la şcoală, el trebuie să vină la şcoală şi să înveţe. Aceste ajutoare trebuie să fie un imbold să înveţe. Aceste ajutoare, ca de altfel şi cele sociale, trebuie acordate doar în baza unor criterii clare şi stricte. Doar aşa putem combate sărăcia, nu cum se procedează în prezent. Corupţia poate fi combătură şi este necesar să fie combătură. Consider că persoanele care conduc frîiele acestei ţări sînt egoiste, vor să aibă beneficii materiale doar pentru ele, nu se gîndesc la marea masă a românilor şi nu este normal. Dar nu doar conducătorii sînt vinovaţi, toţi sîntem, toţi trebuie să ne schimbăm. Schimbarea mea a început deja. Mi-aş dori să urmez o facultate de studii internaţionale pentru că vreau să cunosc cultura cît mai multor popoare, vreau să călătoresc, să pot face comparaţie între culturile lumii” a explicat Roxana Mocanu.
Educaţia civică le-a dus la nivel judeţean
Iarina Cîrje şi Ioana Mihăilă sînt în clasa a V-a, în clasa profesorului Adrian Jiga. Au făcut o bună echipă la olimpiada şcolară de educaţie civică atunci cînd erau în clasa a IV-a. Sub îndrumarea învăţătoarei Teodora Novac au obţinut locul III la faza judeţeană. Ioana a prezentat subiectul legat de drepturile copilului, iar Iarina l-a reprezentat prin desen. În acest an şcolar vor participa din nou la olimpiadele şcolare, dar încă nu s-au hotărît la ce materii. Iarina se orientează, spune ea, spre matematică şi engleză, iar Ioana spre matematică şi limba română.
Amina Manea, eleva de 10.00
Amina Maria Manea se află pe lista bursierilor din colegiu, cu bursă de merit. Este eleva care are în carnetul de note doar medii de 10.00. A intrat la liceu cu media 10.00, a încheiat clasa a IX-a cu media 10.00, iar în clasa a X-a va participa la olimpiadele şcolare şi vrea să obţină tot medii maxime la materiile de studiu. ,,Pentru că am obținut media de admitere 10.00, am beneficiat de bursă de merit și în acest an voi beneficia de bursă de merit pentru rezultatele școlare obținute. Nu pot să spun că am o materie preferată, dar îmi place mai mult biologia și chimia. Pot să spun că excelez la toate materiile. La clasă sînt atentă, iar acasă aprofundez materia. Am participat doar la olimpiada de limba engleză pentru că îmi folosește în viitor. Nu am vrut să particip la olimpiade, dar în acest an voi participa la olimpiada de biologie. Îmi place sportul și de 9 ani fac karate și am obținut rezultate bune la competiții” a spus Amina Maria Manea, elevă în clasa a X-a, profil uman – științe ale naturii.
Olimpică la tenis de masă
Claudia Ioana Drăghici este elevă în clasa a XI-a l profil matematică-informatică. Eleva iubeşte sportul şi a participat la olimpiada națională la tenis de masă. ,,Competiția a avut loc în Giurgiu și m-am clasat pe locul 17. Sînt sportivă, practic mai multe sporturi, dar tenisul de masă îmi place foarte mult. Mă antrenez acasă cu tata și cu fratele meu, dar și la școală cu profesorul Marcel Trandafir. Anul trecut am participat pentru prima dată la o astfel de competiție, a fost foarte greu pentru că ceilalți concurenți erau înscriși la licee sportive” a spus eleva Claudia Elena Drăghici.
Eleva care iubeşte media 10.00
Daniela Gabriela Goga este o elevă de 10.00. ,,Am obținut media 10.00 în clasa a XI-a și beneficiez de o bursă de merit pentru media obținută în anul școlar 2017 – 2018. Chiar dacă am rezultate foarte bune nu am vrut să particip la olimpiadele județene și naționale pentru că nu am o materie preferată și nu am simțit nevoia să particip la olimpiade. Am participat doar la concursurile școlare din cadrul liceului. Chiar dacă sînt pe profil uman eu am participat la un concurs de matematică unde an de an am obținut locul I. Am participat și la simpozioanele organizate în cadrul liceului ,,Cultura noastră, referința noastră” unde am obținut loc I alături de colega mea Roxana Mocanu. În anul școlar 2018 – 2019 m-am hotărît și voi participa la olimpiada de geografie” a spus eleva Daniela Gabriela Goga.
Andrei Savu iubeşte istoria
Andrei Cristian Savu este în clasa a XII-a şi cochetează cu istoria, dar şi cu jurnalismul. Încă nu s-a hotărît unde îşi va continua studiile, dar mai are timp să ia o decizie, spune el. ,,Am participat la olimpiada de istorie, faza județeană, unde am obținut locul II. Nu sînt mulțumit de rezultat pentru că îmi doream locul I, să pot participa la faza națională. În acest an școlar, voi participa din nou și sper să ajung la faza națională. Am fost singurul elev din liceu care am ales istoria la olimpiadă. Subiectele de la olimpiadă sînt structurate ca la bacalaureat, dar cerinţele sînt mult mai complexe . Istoria este o pasiune pentru mine, dar nu i-am acordat atenţie. În clasa a XI –a am decis să plec de la profilul matematică la ştiinţe sociale pentru că vreau să să studiez istoria” a spus Andrei Cristian Savu.
Învaţă limba chineză
Şase elevi de la CN ,,Radu Negru” au absolvit primul nivel al studiului limbii chineze: Neagu Mihail din clasa a VIII-a, Ghircoiaş Mihai şi Coman Daria din clasa a XI-aD, Mercurean Antonia, Ţîmboiu Răzvan, Aldea Valentin. Ne-au răspuns la salut în limba chineză, demonstrînd că, aşa cum arată certificatul de absolvire al gradului I, pot face conversaţie în noua limbă studiată. ,,Cînd au început cursurile am fost vreo 80 de elevi din colegiu, cabinetul de limba română era plin. La următoarea oră am rămas jumătate, iar după un an de studiu am rămas 9 elevi, 6 de la liceu şi 3 de la şcoala generală. Am primit certificatele de absolvire doar şase dintre noi. Nu este o limbă uşoară, dar are gramatica simplă comparativ cu limba română. Sînt 4 tipuri de accente. Profesorul de la curs este chinez, voluntar la Institutul Confucius de la Sibiu. Aveam două şedinţe pe săptămînă, cam 1,5 ore pe curs” au spus elevii. ,,Dacă am început cursul, vreau să-l termin. Nu-mi place să las lucrurile neterminate” a spus Daria Coman. ,,La gradul I am învăţat 150 de cuvinte, iar la gradul II vom învăţa alte 300 de cuvinte. Folosim internetul pentru cuvinte, scriem cu caractere latineşti şi cu o aplicaţie vedem varianta în chineză. Fiecare grad se termină cu un examen” a spus Mihai Ghrcoiaş. ,,Consider că mă ajută acest curs, o limbă străină în plus chiar merită să cunoşti. Mă ajută să-mi fac o imagine despre cultura acestei ţări. Este greu să studiezi limba chineză întrucît percepem greu diferenţele dintre pronunţia cuvintelor, sunete, dar ne vom obişnui” a spus Mihail Neagu. Yu Lidang este profesorul de limba chineză care încearcă să atragă la cursul lui cît mai mulţi elevi.
Ion Codru Drăguşanu dă numele liceului, ,,Radu Negru”
Ion Codru Drăguşanu, peregrinul transilvan, cutreieră ţările occidentale încă de tînăr şi revine pe meleagurile natale abia în august 1845. În acest an se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Ion Codru Drăguşanu. Ia parte la revoluţie, 1948-1849, activînd în Ţara Românească şi Transilvania, după care revine la Făgăraş. Aici este preocupat de îmbunătăţirea situaţiei şcolilor pe care o considera factorul cel mai important pentru progesul românilor. El este fondatorul primei şcoli româneşti la Cincu, în octombrie 1860. După ce este numit vicecăpitan al districtului Făgăraş, în iunie 1962, dar şi inspector şcolar, vizitează toate satele districtului în timpul examenelor, Veneţia de Jos, 1863, Viştea de Jos, 1867, Voila, 1870, Beclean, 1869. Începînd cu 1865 este preocuat să înfiinţeze o şcoală superioară la Făgăraş unde să înveţe tinerii din satele făgărăşene. Sinodul arhidiecezan din Făgăraş decide, în octombreie 1865, să înfiinţeze şcoala superioară din Făgăraş, iar I.C. Drăguşanu este însăcinat să se ocupe de proiectul de statut. În paralel s-a decis înfiinţarea unei şcoli centrale cu 3 clase la Viştea de Jos. Acelaşi sinod decide şi locaţia şcolii, iar cel care trebuia să întocmească planul clădirii a fost tot I.C. Drăguşanu. În martie 1868, Drăguşanu finalizează proiectele pe care le prezintă sinodului de la Făgăraş. Conform acestora, şcoala urma să funcţioneze în clădirea vechii şcoli primare. Pentru viitor urma să fie cumpărată şi casa vecină pentru extindere. Programul de studii al şcolii a fost prezentat mitropolitului Andrei Şaguna spre aprobare. Din satele fărăgărăşene s-au strîns 9.000 florini pentru lucrări. Statutele şcolii sînt trimise apoi spre aprobare guvernului, dar sînt respinse. I.C. Drăguşanu nu renunţă însă, şi pleacă în România de unde să facă o colectă pentru proiectul şcolii din Făgăraş. Au subscris 138 de persoane cu 4.814 lei (2022fl) printre care: August T. Laurean, V.A.Urechea, B.P.Haşdeu, I.C. Massim, I. Heliade Rădulescu, Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, Şt. Golescu şi alţii. Ajung la Făgăraş ajutoare pentru şcoală din Craiova, Bucureşti, Iaşi, Tîrgovişte, Botoşani, de la profesori, deputaţi, proprietari. La 13 septembrie 1869, IC Drăguşanu inaugurează şcoala pe care o numeşte ,,Radu Negru”. Solicită şi primeşte apoi donaţii de cărţi de la tipografiile statului din Bucureşti. În martie 1870 cere Camerei legislative din Bucureşti o donaţie pentru şcoala ,,Radu Negru”, solicitare pe care o trimite şi lui Kogălniceanu şi Ioan Câmpineabu –fiul, cerîndu-le să o susşină în Cameră. Deşi a fost aprobată suma de 5.000 lei, ministrul de finanţe Mavrogheni o anulează. Şi subvenţia cerută de Drăguşanu şi aprobată, în valoare de 4000 de lei, de către consiliile judeţene Argeş, Buzău, Muscel şi Prahova sînt anulate de ministrul de finanţe. Reuşeşte însă să înfiinţeze biblioteca şcolii printr-o nouă acţiune a sa privind donaţii de cărţi pe care le obţine în urma publicării unor anunţuri în ziarele vremii. Şcoala a funcţionat 4 ani, 1869-1873. (IC Drăguşanu- Animator al şcolii făgărăşene: Constantin Băjenaru: Ţara Făgăraşului: Istorie, etnografie, antropologie, editor coordonator Gheorghe Răşculeţ).
Directorii liceului
Primul director, provizoriu, a fost Mihaiu Novacu, după care dr. Ştefan Damian care a condus unitatea şcolară din 1919 pînă la pensionare în 1946. Un singur an şcolar a lipsit de la cîrma liceului fiind detaşat la Liceul ,,Gheorghe Lazăr” din Sibiu, 1941-1942, cînd l-a înlocuit prof. Romul Ursu. I-a urmar prof. Marcu Petre care a condus liceul pînă în 1948 cînd s-a pensionat. Primul comitet de conducere al liceului a fost format din: preşedinte: dr. Ştefan Damian, secretar: prof. Dumitru Purice, casier: prof. Victor Flirea, membrii: Constantin Radovici (prefectul judeţului), avocaţii dr. Octavian Vasu şi dr, Iulian Cârje şi prof. Octavian Popa. Cenzorii liceului earu: Matei Jiga- directorul Băncii Furnica, prof. Mihaiu Novacu şi dr. Hariton Pralea- directorul Băncii comerciale. Acest comitet a funcţionat pînă la 10 august 1930 cînd a fost reales cu modificarea că prof. Valeriu Literat l-a înlocuit pe prof. Purice care decedase, iar în locul prefectului a fost numit dr. Ioan Giurca, medicul primar al judeţului Făgăraş. Directorii Liceului ,,Radu Negru” au fost: Nemes Imre (1898-1901), Szentimrei Istvan (1901-1907), Major Karoly (1907-1913), Kaufmann Gyorgy (1913-1915), Sarkany Lorand (1915-Feb.1919), Suciu Traian (Feb.1919- Oct.1919), Damian Ştefan (1919-1946), Şerban Cornilă (1946-1947), Marcu Petre (1947-1948), Vizitiu Dumitru (1948-1953), Dumitrescu Eugen (1953-1957), Popovici Remus (1957-1973), Stoica Nicolae (1973-1982), Judele Horaţiu (1982-1988), Funariu Ion (1988-1990), Retevoi Sabin (1990-1994), Greavu Traian (1994-2005), Pandrea Dan (Dec.2005-Dec.2009), Micu Elena (Dec.2009-Sep. 2012), Bogdan Ion (Sep. 2012-2016), Maria Racu (2017-prezent).
