La întrebarea cine a fost Liviu Corneliu Babeş, tinerii nu ştiu ce să răspundă. Nici autorităţile locale din judeţul Braşov n-au dat un răspuns. Pentru Liviu Corneliu Babeş sau ,,Torţa vie a Revoluţiei române” aşa cum a fost numit , s-au împlinit astăzi, 2 martie, 30 de ani de la eroica lui faptă. Comemorarea a fost organizată în Poiana Braşov, pe pârtia ,,Bradul lui Babeş”, explică Mircea Sevasciuc. La evenimentul din acest an a participat şi scotianul Douglas Wallace cel care a încercat să-i salveze viaţa lui Liviu Babes în 2 martie 1989, aşa cum susţine Mircea Sevasciuc de la Asociaţia 15 Noiembrie. Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, n-a lipsit de la nicio comemorae organizată pentru eroul Liviu Babeş şi în acest an a adus un omagiu eroului. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj: „Să nu mai trăim niciodată în minciună şi frică. În urmă cu exact 30 de ani, Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia «Bradul» din Braşov în semn de protest faţă de abuzurile şi fărădelegile regimului comunist. Gestul său temerar reprezintă una dintre paginile pline de eroism şi în acelaşi timp de dramatism din istoria noastră recentă. Spre disperarea regimului comunist, prin jertfa sa, despre care s-a aflat rapid în presa internaţională, Liviu Babeş a spus lumii întregi că poporul român era asuprit, iar România trăia, acum trei decenii, una dintre cele mai negre perioade din istoria sa. Liviu Babeş a renunţat la viaţa sa pentru un adevăr. El şi-a continuat însă existenţa în memoria noastră devenind astfel un învingător. Există multe feluri de a ne aminti de jertfa sa. Unul dintre acestea este să înlocuim cuvintele cu fapte. Să nu ne mai lăsăm minţiţi, manipulaţi! Să nu mai lăsăm niciodată un regim abuziv să calce în picioare legea şi drepturile noastre! Să nu mai trăim niciodată în minciună şi frică! Fie ca memoria lui să rămână veşnic în inimile noastre!”, se arată în mesajul trimis de Klaus Iohannis.
Curajul lui Liviu Corneliu Babeş
Numit „torţa vie a Revoluţiei române”, Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc şi a murit pe Pârtia Bradu, din Poiana Braşov, în 2 martie 1989. Mesajul a venit la doi ani de la înăbuşirea revoltei muncitorilor din 1987, când la Braşov au fost torturaţi zeci de oameni. Ecoul gestului său a fost auzit, la acea vreme, de Europa de dincolo de Cortina de Fier. Evenimentul a fost făcut public în presa străină cu ajutorul a doi turişti scoţieni, care se aflau în acel moment pe pârtie. Douglas Wallace, din Renfrewshire, şi George Melvin, din Edinburgh, au relatat întâmplarea unei agenţii de ştiri, aceasta fiind preluată mai departe de marile publicaţii. În aprilie 1989, ziarul „The Free Romanian”, condus de Ion Raţiu, publica povestea tragicului eveniment. În România, Securitatea a acoperit rapid eroismul lui Liviu Babeş. Sinuciderea lui Liviu Babeş a fost cunoscută doar de către românii care ascultau „Europa Liberă”. Postul de radio a transmis ştirea la 12 ore de la tragedie, sub forma unui zvon. „Se pare că în ziua de 2 martie, la Braşov, un cetăţean român şi-a dat foc în semn de protest faţă de atrocităţile săvârşite de regimul Ceauşescu. Nu cunoaştem amănunte, dar ne vom interesa şi vom reveni”. În tăcerea impusă de Securitate, jurnaliştii nu au mai putut afla nimic. Comparat cu Jan Palach, studentul care şi-a dat foc în Piaţa Venceslas din Praga pentru a prostesta faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, Liviu Babeş a arătat, cu preţul vieţii, adevărata faţă a regimului comunist.
