Vor să fie stăpâni peste Munţii Făgăraşului. Cum sunt defăimaţi proprietarii de păduri

•  Obştile din judeţul Vâlcea faţă în faţă cu familia Promberger
•  Fundaţia Conservation Carpathia strânge fonduri de la ,,filantropii” străini defăimând românii
•  Cetăţenii străini care nu au proprietăţi în ţara lor  vor să protejeze pădurile montane din Carpaţi 
•  Ce a spus Cristoph Promberger despre români la o conferinţă organizată în Mexic 
•  180 milioane de dolari pentru achiziţia de păduri în masivul Făgăraş
•   Suprafeţe de păduri  şi păşuni din Munţii Făgăraş au fost cumpărate cu 1000 lei/ha de către străini

Pe masa Guvernului României  au ajuns memoriile semnate de proprietarii de păduri şi păşuni din Munţii Făgăraş care cer anularea Memorandumului care stă la baza înfiinţării  Parcului Naţional Munţii Făgăraş. Este vorba despre localnicii din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş. Documentul fusese semnat şi însuşit,  în 2016,  de Guvernul de la acea vreme, ceea ce a dat speranţă asociaţiilor private care l-au conceput să continue calendarul privind implementarea acestui proiect de anvergură. Aceste fundaţii şi asociaţii fondate de cetăţeni străini cu dare de mână urmăresc, aşa cum explică proprietarii de terenuri şi primarii, să-şi însuşească pădurile virgine şi resursele subterane  din Munţii Făgăraşului sub pretextul conservării acestora.   Cristoph Promberger este  reprezentantul fundaţiei Conservation Carpathia şi persoana care acţionează în numele magnaţilor străini pentru a administra masivul Făgăraş, fiind vorba despre o suprafaţă de peste 220.000 de hectare de pădure şi păşune.  Acţiunea a fost demarată cu mulţi ani în urmă, iar în această lună îşi urmează calendarul stabilit undeva în 2011.  Este vorba despre organizarea întâlnirilor cu proprietarii de terenuri din fiecare judeţ vizat. În ediţia trecută, Monitorul de Făăraş a prezentat pe larg întrunirea organizată la Braşov, când proprietarii de terenuri s-au opus vehement planului fundaţiei Conservation Carpathia.  Anterior au avut loc dezbateri similare la Vâlcea şi la Piteşti. Dacă la Piteşti, proprietarii n-au fost invitaţi şi  în sală s-au prezentat foarte puţine persoane, la Rm. Vâlcea s-a iscat un imens scandal, aşa cum arată înregistrările realizate de Federaţia Nostra Silva.

 Dezbatere cu scântei la Rm. Vâlcea

La 7 mai 2019, la Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul” din Rm. Vâlcea, Fundaţia Conservation Carpathia a organizat o dezbatere cu privire la iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş. A fost o primă confruntare, faţă în faţă, a familiei Promberger şi a angajaţilor Conservation Carpathia cu moşnenii codevălmaşi din Ţara Loviştei. La dezbatere au fost prezenţi şi Aurel Vorovenci şi Băjan Ghe. Tudor, membri ai Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni, care au expus modul ilegal, sancţionat de instanţă, prin care societăţile miliardarilor din Conservation Carpathia au intrat în obşte şi au cumpărat drepturile moşnenilor. Toate comunităţile locale reprezentate şi-au exprimat ferm refuzul faţă de propunerea de înfiinţare a unui parc naţional coordonat de cetăţenii străini care au cumpărat deja 26.000 hectare în Munţii Făgăraş. Miliardarii din Conservation Carpathia au fost confruntaţi de moşneni cu privire la modul în care au influenţat deciziile Guvernului Cioloş, prin doi membri ai consiliului de administraţie ajunşi secretari de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar au făcut referire şi la plimbările gratuite cu elicopterul ale ministrului Daniela Cristina Paşca Palmer şi la achiziţiile legale şi ilegale de terenuri în Munţii Făgăraş.

 ,,Ideea unui  Yellowstone European  s-aluat într-o după amiază”

Oamenii au  solicitat restituirea terenurilor care înainte de 1948 au aparţinut Statului Român şi care sunt în prezent proprietatea societăţilor comerciale ale miliardarilor din consiliul director al Conservation Carpathia. ,,Conform declaraţiilor domnului Cristoph Promberger, fostul ministru al mediului din Guvernul Cioloş, Daniela Cristina Paşca Palmer,  a preluat ideea unui ,,Yellowstone European”  ,,într-o după amiază”  pentru că acesta a fost timpul disponibil pe care l-a avut.  Consecinţele sunt dezastruoase pentru comunitaţile noastre, care se văd lipsite de beneficiile dreptului de proprietate privată: terenurile sunt fie cumpărate de miliaradarii din Conservation Carpathia, fie vor fi afectate de restricţiile viitorului parc naţional.  Nouă, oamenilor de la munte, nu a venit nimeni să ne dea nimic! Toată lumea a venit şi a luat!“ au spus oamenii în timpul dezbatere.

S-au înfiltrat într-o obşte de  moşneni

În anul 2011, la Londra, consiliul director al Conservation Carpathia a aprobat cheltuirea a 6,5 milioane Euro pentru a achiziţiona proprietăţile Obştii Rucăr.  Acapararea obştii a fost decisă în condiţiile în care ,,filantropii” erau informaţi că ,,membrii obştilor nu au voie să îşi vândă proprietăţile nimănui din afara obştii”.  În anul 2018 justiţia a reţinut, printr-o sentinţă definitivă, că actele care au fost încheiate de SC Sănătate & Natură SRL pentru a dobândi calitatea de membru al Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni sunt lovite de nulitate absolută, scrie Nostra Silva. Prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului 2713/205/2018 al Judecătoriei Câmpulung, SC Sănătate & Natură SRL (deţinută de Fundaţia Conservation Carpathia) a solicitat instanţei să dispună constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr. 7 din 26 martie 2018 a Consiliului de Administraţie al Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni. Prin hotărârea respectivă, consiliul de administraţie al obştii hotărâse să suspende dreptul de vot al SC Sănătate & Natură SRL în cadrul adunării generale a Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni aferentă anului 2018, precum şi să nu declare apel în dosarul 2091/205/2017 al Judecătoriei Câmpulung.  În dosar intervine şi moşneanul Băjan Ghe. Tudor, în interesul Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni. Obştea Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni, precum şi intervenientul Băjan Ghe. Tudor, au invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, întrucât şi-a pierdut calitatea de membru al Obştii. SC Sănătate & Natuă SRL, răspunzând la întâmpinare şi la cererea de intervenţie, invocă calitatea de membru al Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni, raportat la faptul că SC Sănătate & Natură SRL a devenit membru al obştii prin  Hotărârea nr. 4 din 12 iunie 2014 a adunării generale, hotărâre care nu a fost niciodată contestată. În acest context s-a afirmat că  ,,este  evident că SC Sănătate & Natură SRL are calitatea de membru al OMRD şi justifică calitate procesuală activă şi interes“. Judecătoria Câmpulung, prin sentinţa civilă nr. 3124 din 19 noiembrie 2018,  a stabilit că SC Sănătate şi Natură SRL a dobândit calitatea de membru al Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni în baza unui act lovit de nulitate absolută, astfel că nu mai poate invoca calitatea de membru al obştii pentru a justifica calitatea procesuală activă. Instanţa a consemnat următoarele considerente ale acestei hotărâri: ,,În fapt, reclamanta a devenit membru al Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni în urma adoptării de către pârâtă a Hotărârii nr. 1 din 08.04.2012, a procesului-verbal nr. 13 din 8.04.2012 şi actului adiţional anexă la Hotărârea nr. 1 din 08.04.2012, în cadrul Adunării Generale Ordinare din data de 08.04.2012 potrivit cu care calitatea de membru al asociaţiei, respectiv de membru al Obştei Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni, poate fi dobândită prin cerere adresată Consiliului de Administraţie şi aprobată ulterior de Adunarea Generală, de către persoane juridice, instituţii şi autorităţi publice care pot sprijinit activitatea  desfăşurată de Obşte. Prin sentinţa civilă nr. 216/2018 pronunţată în dosarul 2019/205/2017s-a constatat nulitatea absolută parţială a procesului-verbal nr. 13 din 08.04.2012 şi a Hotărârii Adunării generale ordinare din data de 08.04.2012 şi a actului adiţional anexă la Hotărârea nr. 1 din 08.04.2012, ca act subsecvent, doar în ce priveşte aprobarea menţiunilor din actul respectiv. Calitatea de membru al Obştei Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni poate fi dobândită de către persoane juridice, instituţii şi autorităţi publice care pot sprijini activitatea desfăşurată de către obşte. Sentinţa menţionată mai sus a rămas definitivă prin decizia Tribunalului Argeş. Întrucât dobândirea calităţii de membru al obştii de către reclamantă s-a făcut printr-un act lovit de nulitate absolută, reclamanta nu poate avea calitate procesuală activă”. În consecinţă instanţa a respins acţiunea SC Sănătatea & Natură SRL ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Sentinţa Judecătoriei Câmpulung a rămas definitivă prin neapelare.   Este unul dintre exemplele prin care instanţele româneşti blochează acţiunile promovate de   Fundaţia Conservation Carpathia cu privire la scopurile şi activităţile pe care le desfăşoară în România. ,,Să nu reuşească nimeni, niciodată, să te alunge de pe pământurile tale!” susţin  moşnenii codevălmaşi.

 Promberger: ,,Vrem să creăm un nou parc național privat, folosind finanțări private și  publice deopotrivă”

Cetăţeanul german Cristoph Franz Johannes Promberger a achiziţionat prin asociaţiile şi societăţile în care activează peste 25.000 hectare de teren în Munţii Făgăraş. Dar, conform afirmaţiilor lui, achiziţiile nu se opresc aici, ci suprafeţele vizate sunt mult mai mare. La nivelul anului 2009, acelaşi Promberger vehicula suprafaţa de 55.000 hectare, iar dacă urmărim conţinutul Memorandumul din 2016 parcul naţional vizează o suprafaţă  de 220.000 hectare. Mai mult, Promberger vehicula suma de 180 milioane de dolari pentru ,,salvarea” Munţilor Făgăraş. Achiziţia de terenuri nu vizează doar masivul Făgăraş ci şi suprafeţele întinse până la Olt şi în dreapta acestuia.  Despre suprafeţele din zona Făgăraşului ajunse în proprietatea cetăţenilor străini sau a firmelor înfiinţare de aceştia în România, Monitorul de Făgăraş va titra un material în ediţiile următoare. În  noiembrie 2009, în Merida, Mexic, când fundaţia Conservation Carpathia nu era încă înfiinţată (a dobândit personaşitate juridică în decembrie 2009), Cristoph Promberger a prezentat viitorilor finanţatori ai fundaţiei o imagine defăimătoare a românilor pentru a strânge fonduri. Înregistrarea video de la acea dată certifică aceste afirmaţii.  Redăm, în extras, câteva din acuzaţiile aduse de Cristoph Promberger românilor şi Statului Român:

•  Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cadrul legal al țării și condițiile s-au schimbat dramatic.
•   După 50 de ani de comunism, acum totul este pe dos.
•   Acum, cu aderarea la Uniunea Europeană, peste 3 milioane de hectare de pădure vor fi retrocedate, nu foștilor proprietari, pentru că majoritatea dintre ei nu mai sunt în viață, ci moștenitorilor lor.
•  Aceşti oameni nu au relații cu pădurile pe care le primesc înapoi, adesea ei nu mai locuiesc în zonă și ei doar dovedesc prin niște acte că bunicii lor au avut odată niște păduri acolo.
•  Acum, când primesc aceste păduri înapoi, singurul lucru la care se pot gândi este cum să transforme aceste păduri în bani, cât mai rapid posibil.
•   Deci, adesea, înainte să aibă acte de proprietate pe acele terenuri, ei le vând la companii de exploatare a lemnului, le taie, transportă lemnul și îl procesează în fabrici de cherestea nou construite.
•   Oriunde sunt retrocedate păduri, au loc imediat tăieri la ras, și tot mai multe cicatrici acoperă munții Carpați.
•   Acum totul a fost transformat în mașini extravagante, SUV-uri, oamenii vor doar să-și etaleze noua bogăție.
•  A fost transformat în case, în amenajări interioare scumpe, vile, case de weekend la munte în cele mai frumoase locuri.
•  În ziua de azi, cu democrația pe care o avem în România, conservarea nu mai este deloc o prioritate.
•   Există un Parc Național, Parcul Național Piatra Craiului. Piatra Craiului înseamnă „piatra regelui”. Dacă încerci să îi contactezi pe tipii ăștia azi, nici măcar nu răspund la telefon, pentru că telefoanele le-au fost tăiate, pentru că nu au fost în stare să își plătească facturile la telefon.
•   Dar acum trebuie să vă amintiți că suntem în Europa, și în Europa totul este mult mai mic și mai restrâns, așa că 50.000 ha este o arie imensă pentru standardele europene.
•   Conform unui studiu Greenpeace, în Europa au mai rămas doar două locuri care au 50.000 ha de sălbăticie sau locuri în care oamenii nu sunt prezenți.
•  Ceea ce facem este că încercăm să creăm cea mai mare pădure sălbatică a Europei.
•   Vrem să creăm un nou parc național privat, folosind finanțări private și  publice deopotrivă.
•   În acest moment, localnicii nu înțeleg cât de importantă este conservarea pentru ei, deci ei practic își distrug propriile resurse, dar noi lucrăm pentru ei, totdată.
•   Am reușit să creăm o rețea de donatori, de susținători și sponsori și am salvat deja 5.500 ha de pădure, practic, tot ceea ce a fost restituit în ultimii doi ani.
•   Totuși, proiectul în întregime costă în jur de 130 milioane de euro, ceea ce este cam 180 de milioane de dolari.
•   Sunt enorm de mulți bani, dar deja am strâns peste 10% din această sumă în mai puțin de doi ani.
•   Acum este o fereastră de timp foarte scurtă și îngustă pe care o avem, așa că trebuie să acționăm rapid, dar știm că alături de câțiva parteneri puternici putem să o facem și o vom face.