Mulţi localnici au ajuns marţi, 21 mai a.c., la Mănăstirea Făget-Boholţ de pe Dealul Galaţiului. Au ţinut să participe la hramul bisericii şi să asculte predica episcopului Ilarion Făgărăşeanul. Un sobor de preoţi a săvârşit Sfântul Maslu, iar Liturghia a fost oficiată de înaltul prelat. Localnicii prezenţi au denumit locaşul de cult de pe Dealul Galaţiului un colţ de rai realizat cu multe sacrificii de două măicuţe, Teodora şi Pantelimoana. ,,Când au venit prima dată în zonă şi s-au instalat în plin câmp, în vârful dealului, am spus că nu vor rămâne prea mult timp aici. Era în 1993. Dar ceea ce se vede astăzi ne demonstrează că orice este posibil cu ajutorul lui Dumnezeu. Este un loc deosebit” a spus un credincios. Mănăstirea Făget Boholţ este ultima reconstruită în Ţara Făgăraşului din lunga listă a obştilor distruse de generalul Bukow, la 1760, din ordinul Mariei Tereza. Mănăstirea are două hramuri, biserica veche Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, iar biserica nouă, cea care se pictează în prezent, Naşterea Maicii Domnului, praznic fixat la 8 septembrie.
Istoricul mănăstirii
Mănăstirea Făget-Boholţ a luat fiinţă în anul 1993. Construcţia a început cu un paraclis din lemn care se vede şi astăzi. În anul următor s-a ridicat biserica cu hramul Împăraţilor Constantin şi Elena, iar după alţi ani biserica mare şi chiliile ce o înconjoară. Două măicuţe s-au ocupat de edificarea locaşului, Teodora, acum stareţă, şi Pantelimoana. A fost ultima mănăstire edificată în Ţara Făgăraşului din lanţul de locaşuri de cult ce exista la anul 1760, dar care a fost distrus de generalul Bukow din ordinul Mariei Teresa. Locul pe care urma să se edifice mănăstirea a fost ales folosindu-se de ceea ce a spus părintele Arsenie Boca atunci când se afla la Mănăstirea Brâncoveanu şi când a făcut o vizită în Boholţ, la Rozalia lui Chim, al cărui soţ era în război de mai mulţi ani. ,,Dacă vrei să vină soţul tău din război, să-mi aduci la mănăstire trei pietre care sunt în deal. Le aduci cu boii“ i-ar fi spus femeii părintele Arsenie. După ce a dus pietrele (n.r. se află şi acum la mănăstire acele pietre de dimensiuni foarte mari),a fost vizitată de părintele Arsenie, care a venit cu un căruţaş, cu carul şi caii. ,,La acel drum, părintele s-a oprit în deal. Era dimineaţă, l-a lăsat pe căruţaş să doarmă, iar caii să se odihnească. A plecat prin pădurice şi a revenit abia seara. Nu mă întrebi unde am stat, l-a întrebat părintele pe căruţaş. Am fost la fraţii mei de la mănăstire şi sunt mulţi de aceea am stat până seara. Să ştii că aici se va deschide o altă mănăstire mare” a relatat maica Pantelimoana de la Mănăstirea Făget Boholţ. La o jumătate de veac de la acea întâmplare, pe Dealul Galaţiului s-a clădit o frumoasă mănăstire, cele două măicuţe de aici reuşind să învingă sistemul, criza şi orice obstacol pentru a vedea un vis împlinit. ,,Am făcut ceea ce vedeţi doar pentru că Dumnezeu a vrut. Aşa trebuia să fie. Ne-au ajutat localnicii cu tot ce am avut nevoie” a mai spus maica Pantelimoana. De la Buna Vestire din 1993 cînd s-a sfinţit locul şi până în prezent, aici s-a conturat un colţ de rai. Noua biserică al cărei hram este ,,Naşterea Maicii Domnului”, 8 septembrie, acum se pictează, iar chiliile din jur se află în lucrări de finisare. ,,Acest loc pe care s-a ridicat mănăstirea se numeşte Dealul Crucii. Aici a fost cândva o mare pădure de fagi, care în timp s-a distrus. Locul poartă această denumire pentru că aici era ieşirea din tunelul subteran care venea din Cetatea Făgăraşului şi care se bifurca spre Hălmeag şi spre Cincu. Tot din acest loc se pleca pe front şi în primul şi în al doilea război mondial. Pe atunci drumul era undeva în vale, actualul drum a fost croit de nemţi şi de italieni. Mănăstirea are un larg orizont, al întregii Ţări a Făgăraşului, de la Perşani pînă la Victoria. Mănăstirea este ca o mireasă deasupra munţilor care veghează asupra acestor locuri binecuvîntate de Dumnezeu. Este veghea mănăstirească, acea rugăciune pentru oameni. Trebuie să ştim că atunci când rugăciunea va înceta şi lumina, care este Dumnezeu, va înceta” a mai spus măicuţa. (Lucia Baki.)
Foto: Cornel Comici
