dav
  •  Autorităţile sunt surde la vocile victimelor urşilor
  •   Emil Stroie, cel mai experimentat  vânător din Ţara Făgăraşului, acuză autorităţile de incompetenţă şi de rele intenţii

 

 

Apariţia urşilor la tomberoane, nu pare să mai fie un lucru ieşit din comun.  Nici atacurile urşilor asupra oamenilor, parcă nu mai obligă autorităţile în domeniu să-şi asume responsabilităţi şi să ia decizii care să garanteze siguranţa  oamenilor.  Nu mai este o noutate că în ultima vreme  animalele sălbatice au ieşit din păduri şi au ajuns în sate şi chiar în oraşe.  Dacă urşii erau faima României, astăzi ei au devenit reale pericole pentru viaţa omului. Se poate spune că urşii au devenit o problemă naţională.   Unii semnează petiţii pentru ca urşii  să fie ucişi, în timp ce alţii vor ca niciun animal sălbatic să nu mai fie împuşcat. Unde se termină dragostea pentru animale și grija pentru protejarea lor și de unde începe să fie considerat acest fenomen unul periculos pentru om? O singură certitudine există pe lângă miile de intenţii, urşii  părăsesc pădurea tot mai des şi atacă oamenii. Victimele urşilor şi asociaţiile de vânătoare caută răspunsuri la întrebarea: ce-i de făcut? Răspunsul poate veni doar de la autorităţile statului, singurele care poartă vina distrugerii echilibrului natural prin modificări  repetate ale legislaţiei.

România, singura ţară unde urşii nu se mai împuşcă

  •   ,,Pentru că politicile generale de management nu au fost cele corecte, cele normale, au fost împotriva firii. Suntem singura țară din Europa unde urșii nu se mai împușcă. Avem cea mai mare populație de urs din Europa și asta pentru că ani la rând,  sub această restricției a Convenției de la Berna, care prevede că marile carnivore sunt strict protejate, noi am devenit mai catolici decât Papa și am stabilit niște cifre de recoltă a urșilor foarte mici, comparativ cu evoluția populației”, explica Valeriu Bolgiu, șeful delegației României în Consiliul Internațional de Vânătoare.  Specialiştii spun că  numărul de urşi din fondul forestier al ţării noastre ar trebui să fie de aproximativ 2.500-3000 de urşi. Realitatea însă bate statisticile, numărul de urşi existent în pădurile României depăşind lejer 8.000 de exemplare. Vânătorii spun însă că pădurea adăposteşte peste 10.000 de urşi.  Pentru a ajunge la un echilibru, România ar trebui să permit din nou vânătoarea. Doar aşa, spun vânătorii, numărul urşilor ar putea fi ţinut sub control şi s-ar putea evita accidentele de tot felul.
  •  ,,În România, politica e mai degrabă pentru protecția urșilor, nu a oamenilor. Dacă un urs mă atacă și eu îl omor, în legitimă apărare, statul mă pune să plătesc 40.000 de euro. Dar dacă ursul mă omoară, statul nu plătește nimănui nimic. Niciodată nu pot fi de acord  ca oamenii să fie mutilați, să fie omorâți de niște urși care nici ei nu au nicio vină,  pentru că așa au fost făcute politicile în România”, Valeriu Bolgiu, șeful delegației României în Consiliul Internațional de Vânătoare. 

 Urşii atacă pe oricine

Ţara Făgăraşului a devenit ,,maidan” pentru urşi. Animalele atacă pe oricine le iese în cale în această perioadă. Pe  traseele turistice din Munţii Făgăraşului nu mai eşti în siguranţă. Şi în dealurile subcarpatice urşii sunt  periculoşi, atacă stânile ciobanilor, stupii apicultorilor şi alte animale. Urşii au coborât şi în satele de la poalele munţilor, dar au ajuns şi în centrul Făgăraşului. Nu demult, o ursoaică cu doi pui se plimba speriată pe o stradă din centrul Făgăraşului. Iar într-o dimineaţă din octombrie 2017, un urs a atacat o elevă care pleca la şcoală, dar şi pe salvatorul ei. Un cioban din Sâmbăta de Jos a fost atacat de urs, deşi acesta era   obişnuit cu pădurea şi cu animalele ei. Este un adevăr de netăgăduit, urşii  au devenit o ameninţare pentru oameni, fie ei turiştii care ajung în Munţii Făgăraşului, dar şi pentru localnicii din sate.  Vânătorii făgărăşeni vin însă cu avertismente şi mai dure. Numărul urşilor din zona Făgăraşului este în continuă creştere.

Fenomenul explicat de Emil Stroie, cel mai experimentat vânător făgărăşan

Am stat de vorbă cu Emil Stroie din Dejani, cel mai vechi şi experimentat vânător din Ţara Făgăraşului, pentru a găsi o explicaţie asupra acestui fenomen. În acelaţi timp am cerut o soluţie pentru stoparea acestei situaţii extreme şi periculoase.

Reporter:  Apar tot mai multe cazuri în care sunt semnalate atacuri ale urşilor asupra oamenilor. Recent s-a înregistrat un caz la Viştişoara, altul la Calbor, un turist a fost atacat în zona Lacului Urlea,  în golul alpin.  Ca vânător cu experienţă, cel mai vechi din Ţara Făgăraşului, de ce credeţi că  s-a ajuns într-o astfel de situaţie?

Emil Stroie: În urma accidentului cu  turiştii francezi atacaţi de urs, săptămâna trecută,  în golul aplin din zona lacului Urlea, m-am sesizat pentru că e fondul   de vânătoare pe care-l administrez eu prin Asociaţia de Vânătoare ,,Ţara Făgăraşului”. În urmă cu o săptămână a mai fost o întâlnire cu un urs tot în zona lacului Urlea, dar fără victime. Este perioada în care urşii ies din bârlog şi  sunt flămânzi după 3 luni  fără mâncare şi fără apă.  Mai mult, urşii bătrâni devin răi în această perioadă, inclusiv pentru specia lor.  Urşii bătrâni îi  împing pe cei tineri din habitatul lor, iar aceştia vin spre baza masivului, spre localităţi, au ajuns şi în oraş. Ştiţi  cazul fetiţei atacate la scara blocului. Aceşti urşi vor să domine,  pun stăpânire pe locul lor. Îşi atacă chiar şi puii, astfel că aceştia unde să plece? Se retrag spre  localităţi.  Urşii sunt acum foarte periculoşi şi atacă.

R.: Ce trebuie făcut pentru a ne proteja de fiarele sălbatice?

E.S.: Trebuie să spun că de 3 ani nu mai vânăm urşi, este interzis.  A mers ceva bine în ţara noastră şi trebuia să strice  şi asta. Ministerul Mediului este condus de oameni care nu cunosc domeniul.  De la D-na Paşca, fostul ministru al Mediului,  a mers totul prost, dar poate de acum  încolo să se schimbe lucrurile. Cine a făcut aceste opriri de la vânătoare, n-a fost nici meseriaş nici informat.  Sunt unul din specialiştii care nu mai poate să tacă. Eu iubesc ursul, este de o mare valoare, dar în momentul  când  devine duşmanul tuturor, schimbăm atitudinea. Până acum era duşman pentru ciobani, ataca stânile, dar acum este şi al meu, al celor din fondurile de vânătoare, mănâncă  tineretul, mănâncă hrana la vânat, la cerb, mistreţ, căprioară, face pagube pe toate fronturile.  Interzicerea vânătorii a dus la creşterea numărului de urşi.

 R.: Sunt atât de mulţi urşi în pădurile noastre?

E.S.: Nu sunt extraordinar de mulţi, dar sunt suficienţi încât să nu mai aibă loc în habitat. Noi, vânătorii, ştiam şi gestionam foarte bine situaţia urşilor.  Ştiam care urs este bătrân, care era tineretul, aveam o situaţie clară.  Împuşcam 2-3 urşi pe an, nu mai mulţi doar pentru a păstra un echilibru.  În condiţiile date, când este interzisă vânătoarea la urs, nu mai avem niciun control.  Se va ajunge să se distrugă specia. Poate asta se urmăreşte de la centru? Este obligatoriu să se reintroducă iar cota de vânătoare la urs.

Deţinătorul fondului de vânătoare trebuie să aibă autorizaţia de vânătoare pentru urşii periculoşi în buzunar

R.: Neavând cotă de vânătoare la urs, care  este rolul asociaţiilor şi al vânătorilor în cazul  accidentelor despre care am vorbit?

E.S.: Asociaţiile de vânătoare şi noi,vânătorii, avem atribuţii clare. Fiecare dintre noi ştiam ce avem de făcut pe fondul de vânătoare, iar accidente nu s-au înregistrat. Când făcea  un urs rele, noi ştiam care este acel urs şi luam măsurile imediat. Acum, cu legislaţia în vigoare, trebuie să ne ocupăm de procese verbale, de hârtii pe care să le trimitem la judeţ, minister, timp în care ursul pleacă, poate nu se mai întoarce în locul acela. Deci nu mai putem acţiona. Consider că deţinătorul fondului de vânătoare trebuie să aibă autorizaţia de vânătoare pentru urşii periculoşi în buzunar. Cu siguranţă un bun vânător nu va abuza de autorizaţie.

R.: Dacă nu este permisă împuşcarea urşilor, ce soluţii mai  rămân pentru a proteja omul şi pentru a limita pagubele făcute de urşi?

E.S.: Avem o singură soluţie, să acţionăm pentru a împinge ursul din zonele circulate. În cazul evenimentului recent de la Lacul Urlea, am acţionat cu personalul nostru de la asociaţie, dar  nu s-a văzut decât un singur urs. Vom face focuri de armă pentru a-i îndepărta din zonă. De obicei n-au fost probleme, dar în ultimul timp situaţia s-a schimbat în rău. Şi asta pentru că de 3 ani nu au mai fost vânaţi.

R.: Cine trebuie să ţină cont de ceea ce spun vânătorii şi asociaţiile de vânătoare, specialiştii adevăraţi în domeniul acesta?

E.S.: Mesajul nostru de avertizare trebuie să ajungă până la şefii noştri care, cred eu, nu ştu nimic despre Mediu. Lucrurile trebuie gestionate într-un anumit mod. Ca într-o gospodărie, dacă tot faci găini şi nu mai sacrifici dintre ele, într-o zi o să moară toate şi rămâi fără găini. Urşii devin din animalul acela foarte  interesant şi valoros un animal periculos pentru că nu mai au locul lor de hrană. Cotă de vânătoare la urs nu mai este de 3 ani. Cândva ne-am numit Gospodăria Silvică Vânătorească, ştiam ce avem de făcut,  ştiam ce trebuie vânat şi ce nu, protejam animalele. Dar acum nu mai este aşa. Ar trebui să se ţină cont şi de noi, cei mai vechi, care am trăit toată viaţa aici, în mijlocul pădurii, lângă aceste animale, noi le ştim rostul, obiceiurile şi nevoile.

R.:Până responsabilii din ministere sau foruri centrale se apleacă asupra fenomenului, ce-i sfătuiţi pe oameni?

E.S.: Ursul poate fi un pericol pentru oricine. Un urs fugărit poate deveni periculos pentru oricine. O ursoaică cu pui te consideră duşman când te apropii de puii ei şi atacă.  Îi sfătuim pe oameni, pe turişti, să meargă în grupuri mari, nu singuri pentru că este periculos. Avem exemplul din săptămâna trecută, când cei doi turişti au fost victimele ursului.  De aceea am trimis băieţii de la asociaţie în golul alpin să tragă cu arma pentru a-i îndepărta. Domnii de la Minister nu ocrotesc nici animalele şi nici pe oameni. Ştiţi cum se spune, când ai mulţi duşmani este imposibil să nu fi atacat, unul tot te agaţă, nu? Este un proverb:  ,,Moartea voinicului, mâna calicului” se aplică foarte bine şi în această situaţie. Deci nu este bine pentru nimeni ceea ce se întâmplă.

 Cel mai recent atac, la Lacul Urlea

Un turist francez a fost atacat de urs, săptămâna trecută,  în Munţii Făgăraşului, în zona lacului Urlea.  Bărbatul  era însoţit de prietena lui, care a reuşit să sune la 112 pentru a cere ajutor.  Un elicoper SMURD de la Tg. Mureş s-a deplasat în zonă şi a reuşit să preia victima în jurul orei 15.30. Aşa cum spune salvamontistul Tomas Bross, turistul a fost coborât din masiv până la cabana Salvamont de pe Valea Sâmbetei unde  urma să primească  ajutor.  De la baza muntelui s-au format două echipe de salvatori, una  cu salvamontiştii de la Victoria şi alta cu jandarmii montani de la punctul Sâmbăta de Sus, care au plecat  spre cabana Salvamont.  Bărbatul atacat de urs era conştient, dar un picior era grav rănit. Turistul a fost transportat la spitalul din Tg. Mureş cu  elicopterul.  (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here