Muzeul Țării Făgărașului ,,Valeriu Literat“ găzduiește o expoziție inedită intitulată sugestiv ,,Orașul și Cetatea Făgăraș, hărți din secolele XVI-XVII“. Colecția îi aparține inginerului făgărășean Ștefan Frustock-Matei, absolvent al Liceului ,,Radu Negru“ din Făgăraș. ,,Colecția de hărți aparține unui făgărășean și prezintă hărți cartografiate în secolele XVI-XVII în care apar menționate orașul și Cetatea Făgăraș. Colecția pune în valoare un patrimoniu mai puțin întâlnit, hărțile vechi. Iese în evidență atât materialul, deosebit de prețios, dar și efortul depus de colecționar în a prezerva și conserva asemenea bunuri materiale. Colecția nu a fost vernisată și a fost expusă la noi de la începutul lunii iunie“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgărașului. În colecție apar hărți ale unor cartografi medievali precum Giamcomo Giovanni Rossi, cu o hartă datată din anul 1886; Pieter Van der Aa, care a creat o hartă a Europei în anul 1729, Gilles Robert de Vaugondg, cu o hartă făcută în anul 1751, Sebastian Munster, un creator din sec. XVI, cu o hartă datată în anul 1598. Din colecție nu lipsesc produse ale cunoscuților cartografi Gerard Mercator (1619), Abraham Ortelius cu ,,Atlas Theatrum Orbis Terrarum“ din anii 1566 și 1579 și Joannem Janssonium cu ,,Hungariae Descriptio“ din anul 1630. ,,Plecând de la moștenirea ptolemaică, o nouă generație de cartografi europeni se dedică realizării unor hărți care să răspundă noilor exigențe. În perioada de început a cartografiei moderne s-a remarcat în mod deosebit școala olandeză, reprezentată prin Gerard Mercator (1512-1594), inventatorul proiecției care se utilizează și în zilele noastre, Abraham Ortelius (1527-1598), realizator al primului atlas în sens modern, ,,Theatrum Orbis Terrarum-1570”, împreună cu o mulțime de alți cartografi, gravori și editori olandezi la fel de importanți: Jodocus Hondius (1563-1612), Wilem Janszoon Blaeu (1571-1638), Henricus Hondius (1573-1650), Johannes Jansson (1588-1664) și alții. Hărțile realizate în secolele XVI-XVIII conțin multe erori din cauza imposibilității efectuării unor măsurători exacte și prin urmare, au o valoare geografică redusă. Hărțile erau corectate pe baza informațiilor furnizate de diverși călători pe mare și pe uscat. În schimb, ele au o deosebită importanță istorică, oferind o reprezentare a lumii din acele timpuri. Până la începutul secolului XIX, hărțile erau gravate, inițial gravuri pe lemn, mai târziu gravuri pe plăci de cupru). O parte erau colorate manual, cu tempera, ceea ce le conferea un caracter de unicat. Hărțile erau completate cu cartușe extravagante și desene simbolice. Se pare că însuși Alfred Durer a lucrat un timp într-un atelier de gravat hărți. Claudius Ptolemeu (100-170) publică în anul 150, ,,Geographia“, lucrare care reunește cunoștințele geografice din antichitatea romană, despre teritorii cuprinse între Oceanul Atlantic și China. Lucrarea lui Ptolemeu a reprezentat unica referință geografică timp de mai mult de 1400 de ani. Dezvoltarea comerțului și descoperirile geografice, formarea primelor state naționale, au făcut să crească cererea pentru hărți cât mai detaliate. În absența unor hărți moderne, în perioada 1477-1730, Geographia lui Ptolemeu este reeditată și publicată în câteva zeci de ediții, cu hărți desenate pe baza textelor celebrului geograf“ spune Ștefan Frustock-Matei. Făgărășenii care iubesc istoria, dar și arta, pot admira expoziția care se află la etajul I al Muzeului, a treia cameră după magazinul de suveniruri. Multe hărți aparțin cartografilor olandezi, fiind cunoscută notorietatea Olandei în ceea ce privește călătoriile pe mare, Olanda fiind și un puternic imperiu colonial. Este important de știut faptul că atât Făgărașul, cât și Cetatea, sunt menționate pe hărțile marilor cartografi ai Evului mediu.
(Ștefan BOTORAN)
