Cea de-a 10-a ediție a Zilelor Rezistenței s-a desfășurat în perioada 19-21 iulie 2019, la  Mănăstirea Brâncoveanu de la  Sâmbăta de Sus. Organizate de un deceniu încoace de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, seria de manifestări dedicate Rezistenței anticomuniste s-a bucurat și în acest an de prezența unor personalități de prestigiu ale lumii științifice și universitare, precum și de prezența unor foști deținuți politici, din ce în ce mai puțini și mai împovărați de ani,  și urmași ai acestora. Tineri din toate colțurile țării s-au adunat la poalele  Munților Făgărașului, în jurul memoriei celor care, la cumpăna veacului trecut, au îndrăznit să se opună comunismului ateu și antiromânesc.

  Drumeţie la chilia Părintelui Arsenie Boca

Ca în fiecare an, manifestarea a început  vineri dimineață, cu o drumeție pe Valea Sâmbetei, până la chilia săpată în stâncă a părintelui Arsenie Boca, excursie coordonată de  Florian Cristache, luptător rănit în Revoluția din 1989.În cursul serii, participanţii  au putut viziona, la Academia Ortodoxă a Mănăstirii, filme documentare realizate de regizorul Nicolae Mărgineanu și de Lucia Hossu Longin.

 

Simpozionul  „1944-2019, 75 de ani de rezistență națională”

Sâmbătă, totul s-a desfășurat sub semnul Sf. Ilie Tesviteanul, proorocul ales ca patron al Rezistenței armate făgărășene. Simpozionul denumit „1944-2019 – 75 de ani de rezistență națională” s-a bucurat de prezența unor istorici de prestigiu. Dezmințind prin vigoare și șarm vârsta de 91 de ani,  profesorul Radu Ciuceanu, unul din ultimii supraviețuitori dintre cei care au participat efectiv la acțiuni de rezistență armată în anii 1945-1948, fost deținut politic timp de 15 ani, trecut prin iadul reeducărilor prin tortură de la Pitești, fondator și director al Institututlui Național pentru Studiul Totalitarismului de sub egida Academiei Române, a susținut o comunicare în care a analizat, comaparativ, rezistența armată de pe cei doi versanți, sudic și nordic, ai Munților Făgărașului. Au urmat comunicări care prin conținutul lor au stârnit interesul sălii, exprimat de public prin unele momente de real interes.  Tiberiu Costăchescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, a susținut prelegerea „Trei pătrimi de veac peste satul românesc plin de doruri și fără rosturi”.   Sorin Olariu, cercetător neobosit al istoriei recente, a vorbit despre inițiativa Guvernului de la Viena și a Armatei Naționale din 1944-1945, sub conducerea lui Horia Sima, ca prime forme de rezistență anticomunistă, precum și de operațiunile de parașutare de către CIA a unor luptători anticomuniști români, în perioada 1951-1953. Profesorul universitar Corvin Lupu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu, a susținut  comunicarea intitulată „Mișcarea de rezistență sub presiunea luptei de clasă”. A urmat  Marian Cojoc, profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța, care a vorbit despre rezistența anticomunistă manifestată în satul românesc, cu precădere în regiunea Dobrogei. Sesiunea de comunicări a fost închisă de istoricul Corneliu Ciucanu, doctor în Istorie, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iași, care a analizat lupta anticomunistă românească din perioada interbelică. După pauză, a urmat sesiunea dedicată mărturisitorilor luptei anticomuniste și urmașilor acestora. Bineînțeles prezența profesorului Radu Ciuceanu, un document viu, martor implicat al cumplitei istorii recente, a făcut obiectul unui dialog în care domnia sa a putut răspunde unor întrebări legate de activitatea sa în operațiunile Mișcării Naționale de Rezistență din Oltenia, în care a activat în perioada 1945-1948, precum și anchetele dure prin care a trecut, după arestare, inclusiv cele ale NKVD. Deosebit de interesante au fost comunicările ținute de dr Galina Răduleanu, medic psihiatru, fiica preotului Boris Răduleanu, deținută politic, care a coborât de astă dată în mijlocul problemelor acute cu care se confruntă societatea românească, și cea a Mariei Trifan,  fiica prefectului legionar de Brașov Traian Trifan, inițiatorul liniei mistice de rezistență în temnițele antonesciene și comuniste. Mărturisirea Mariei Trifan a stârnit  o profundă emoție în rândul auditoriului.

Parastasul de la Crucea-monument

Ultima zi a manifestărilor a fost dedicată, ca de obicei, comemorării anuale a luptătorilor din  Rezistența armată anticomunistă din Munții Făgărașului. Este o tradiție care dăinuie din 1995 încoace, de când Ion Gavrilă Ogoranu și ceilalți supraviețuitori ai Rezistenței, împreună cu urmașii celor căzuți în lupte sau în temnițe, au inaugurat  crucea de marmură ridicată în amintirea lor. De atunci, în prima duminică după Sf. Ilie (atunci când sărbătoarea nu cade chiar în zi de duminică), se strâng sub la Mănăstirea Brâncoveanu toți cei ce poartă în suflete pe martirii care au scris aici, în Munții Făgărașului, una dintre cele mai eroice pagini din istoria acestui popor. Alături de urmașii celor căzuți în Rezistență s-au aflat și deținuții politici, dar și numeroși tineri purtând costume  tradiționale ori tricouri cu efigia lui Ion Gavrilă Ogoranu, și chiar copii. Postați în jurul crucii, ei au fluturat drapele tricolore, în timp ce un sobor de preoți de la Mănăstirea Brâncoveanu a oficiat slujba de pomenire a eroilor. Au vorbit, pe rând, Coriolan Baciu,  președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Octav Bjoza,  președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și subsecretar de stat cu problemele luptătorilor anticomuniști, Marc Antoniu, istoric, unul dintre discipolii lui Ogoranu, și Florin Dobrescu,  secretarul fundației ce poartă numele marelui erou. Întreaga manifestare s-a încheiat cu hotărârea exprimată de toți cei prezenți, de a continua și în viitor să se întâlnească, în preajma zilei de Sf Ilie, la Sâmbăta de Sus, întru amintirea Rezistenței armate anticomuniste din Munții Făgărașului.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here