Traseul de creastă al  Munţilor Făgăraş de la peste 2000 metri altitudine atrage tot mai mulţi turişti iubitori de drumeţii. Se poate spune că creasta Făgăraşilor este traseul preferat al turiştilor. Pe tot parcursul anului cărările masivului Făgăraş sunt  călcate de turiştii străini şi autohtoni, dar mai ales în luna august numărul lor este cel mai mare.    ,,Munţii Făgăraşului sunt abrupţi, sălbatici cu multă faună şi vegetaţie, exact ceea ce vor să vadă turiştii. Din acest motiv numărul turiştilor a crescut de la an la an, deşi  nu există legături de transport până la baza masivului şi sunt nevoiţi să parcurgă pe jos zeci de kilometri cu raniţa în spate pe caniculă. Aceştia pierd ore în şir până ajung pe cărările Munţilor Făgăraşului. Această situaţie este de mulţi ani şi nimeni nu a făcut nimic. La noi în zonă turismul trebuie să se dezvolte pentru a atrage cât mai muţi turişti străini. Comunitatea locală trebuie să le ofere ceva turiştilor ca aceştia să revină în Munţii Făgăraşului” este de părere  Tomas Bross,  salvator montan.

Cabane montane aglomerate

Luna august a.c., este luna de vârf a turismului, iar majoritatea locurile de cazare din Munţii Făgăraşului sunt ocupate de turişti străini şi români. La unele cabane, locurile de cazare sunt rezervate cu mult timp în ură. Aşa cum spun cabanierii, cabanele sunt ocupate inclusiv în luna septembrie 2019. ,,Traseul preferat de turişti este  traseul de creastă al Munţilor Făgăraş. Pe acest traseu sunt construite  cinci cabane montane care au la dispoziţie peste 500 de locuri de cazare. În această perioadă locurile de cazare sunt limitate” a mai spus Tomas Bross.   Cabana Negoiu are  170 locuri de cazare, cabana Podragu are  60 de locuri, cabana Valea Sâmbetei are 60 de locuri, cabana Bârcaciu are 30 de locuri, iar cea mai mare din masivul Făgăraş este cabana Bâlea cu 200 de locuri de cazare. Cabanierii ne-au spus că sunt cazuri când turiştii dorm în sălile de mese, pe holurile cabanelor pentru că nu mai au loc în camere sau priciuri. De folos sunt şi refugiile montane în care îşi găsesc adăpost turiştii.  Alţi  turişti  vin pregătiţi cu corturi şi astfel au asigurate locurile de dormit peste noapte.

Centru de informare la Victoria

În ultimul plen al Consiliului Local Victoria organizat  la sfârşitul lunii iulie 2019,  consilierul local Alexandru Lup a cerut imperativ executivului  să înfiinţeze un  Centru de informare turistică în oraş. ,,Revin cu propunerea înfinţării unui Centru de informare turistică. Mi-a albit părul de câte ori am solicitat înfiinţarea acestui centru. Ar fi suficient o încăpere amenajată în Casa de cultură sau în chioşcul din  staţia de autobuz din centrul oraşului. Pe drumul de la Viştişoara m-am întîlnit cu foarte mulţi turişti străini care mi-au solicitat informaţii despre obiectivele ce pot fi vizitate sau despre Munţii Făgăraşuluiu, iar eu nu i-am putu ajuta pentru că nu ne-am înţeles. Oraşul are nevoie de acest centru şi nu cred că este foarte complicat să angajăm o fată isteaţă, care să cunoască limbi străine  şi care să le explice turiştilor traseele montane şi să promoveze zona” a spus consilierul local Alexandru Lup.

Cabane în paragină

Munţii Făgăraşului duc lipsă de cabane, iar în ultimii ani n-au mai fost construite astfel de obiective noi. Din păcate şi cele existente n-au mai fost întreţinute, unele dintre ele fiind lăsate în paragină.  De 10 ani  cabana Apraş cunoscută sub denumirea de ,,Fata Pădurii”este părăsită şi deteriorată.  Cabana era amplasată  într-o frumoasă poieniţă de pe malul drept al Văii Arpaşului. Din această cabană nu a mai rămas nimic doar zidurile mai sunt în picioare. O altă cabană lăsată în paragină este cabana Urlea care se află la 1.533 metri altitudine, în poiana Curmăturii Colţilor. Din păcate şi aceasta este în paragină, de când a cumpărat-o ihai Tînjală cu suma de 32.500 de euro. Cabana Urlea a fost construită la cea mai înaltă cotă şi era cea mai frumoasă din masiv. Foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate preferau această cabană. Acum construcţia are acoperişul distrus, pereţii, tavanul, sobele şi obloanele nu mai există, iar încăperile sunt pline de gunoaie.

Dorm în refugii montane

Uneori turiştii nu au loc în cabane, dar nu renunţă la traseul de creastă şi stau în refugiile alpine din masivul Făgăraş. Este vorba despre:  refugiul Scara, refugiul Călţun, refugiul Fereastra Zmeilor, refugiul Șaua Viştea Mare, refugiul Curmătura Zârnei  şi refugiul Curmătura Brătilei.

Turism cu ,,ia-mă nene”

Chiar dacă mai toate comunele făgărăşene au investit în centre de informare turistică, acestea sunt mai mereu cu lacătul pe uşă. Nici materiale de promovare a turismului în zonă nu există în aceste centre sau angajaţi care să ofere turiştilor informaţii despre obiectivele  demne de vizitat.  Cea mai gravă problemă însă este a infrastructurii. În Ţara Făgăraşului nu există mijloace de transport în comun care să asigure deplasarea turiştilor spre obiectivele şi traseele din Munţii Făgăraşului. Turiştii care vor să facă drumeţii în masiv sau în satele făgărăşene folosesc maşinile de ocazie sau merg pe jos. Un turism cu ,,ia-mă nene” este  o ruşine pentru edilii locali din Ţara Făgăraşului, care  susţin că dezvoltarea zonei poate fi realizată doar prin turism. O strategie de dezvoltare a turismului în Ţara Făgăraşului nu a fost implementată în ultimele decenii, deşi s-a făcut vorbire despre aceasta. În altă ordine de idei, la Registrul asociaţiilor de la Judecătoria Făgăraş există o listă lungă a asociaţiilor înfiinţate în ultimii 20 de ani  cu scopul de promovare a turismului. (Carla TATU)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here