- Longinoz Sumbadze , arhitectul georgian care a proiectat primele case de la Victoria, a fost comemorat de conducerea oraşului
- Ambasadorul Georgiei la Bucureşti a participat la evenimentul de la Victoria împreună cu fiul fostului arhitect
Împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea oraşului Victoria a dat prilej conducerii urbei de a readuce în actualitate proiectul care a stat la baza edificării oraşului. Sărbătoarea a depăşit astfel graniţele Ţării Făgăraşului şi a României, ajungând în Georgia, ţara din care provine iscusitul arhitect care a pus pe hârtie calculele şi schiţele ce ulterior au devenit primele blocuri, case şi străzi din oraş. Arhitectul georgian Longinoz Sumbadze a fost comemorat la Victoria în ziua de 20 septembrie a.c., când primăria a organizat o amplă manifestare locală la care au fost invitaţi ambasadorul Georgiei în România, fiul fostului arhitect şi un ucenic al acestuia. În urmă cu 70 de ani strada principală a oraşului proiectată de arhitectul georgian a fost denumită V.I.Lenin, iar după evenimentele din Decembrie 1989 a devenit Mihai Eminescu.
Diplomă de merit pentru arhitectul georgian
La 7 decenii distanţă, conducerea oraşului Victoria i-a acordat o diplomă de merit, postmortem, arhitectului Longinoz Sumbadze, pentru meritul de a proiecta imobilele din oraş. Diploma a fost înmânată de primarul Gheorghe Cristian fiului fostului arhitect care a fost invitat la Victoria. În data de 20 septembrie a.c. administraţia locală de la Victoria a avut parte de invitaţi de seamă. Ambasadorul Georgiei la Bucureşti, Nikoloz Nikolozishvili, şi urmaşul arhitectului care a proiectat zona centrală a oraşului, Nodar Sumbadze, au vizitat urbea şi expoziţia realizată cu fotografiile ce înfăţişau lucrările de edificare a oraşului. Nodar Sumbadze este şi el arhitect şi profesor la Academia de Arte din Tbilisi. Din delegaţia Excelenţei Sale a făcut parte şi Levan Kalandarishvili, ucenicul arhitectului Longinoz Sumbadze, care este profesor la Universitatea Liberă din Tbilisi. ,,Scopul întâlnirii a fost de a aduce un omagiu arhitectului Longinoz Sumbadze care a proiectat primele clădiri din oraşul nostru. Întâlnirea a vut loc la Casa de Cultură, unde am amenajat o expoziţie de fotografie cu blocurile construite în perioada 1949 – 1958. Am organizat şi o masă rotundă în cadrul căreia am înmânat diploma de merit pentru Nodar Sumbadze, fiul arhitectului georgian” a spus primarul Gheorghe Cristian. Expoziţia de fotografie a fost intitulată ,,Case georgiene în Victoria”. Tot în memoria renumitului arhitect a fost montată o placă comemorativă în parcul din faţa bisericii din zona Pieţei, iar dezvelirea acesteia a fost făcută de ambasadorul Nikoloz Nicolozishvili şi primarul Gheorghe Cristian. Acţiunea a fost însoţită şi de o slujbă religioasă de pomenire oficiată de preotul Octavian Smădu.
O viaţă dedicată arhitecturii
Longinoz Sumbadze s-a născut la 27 aprilie 1908 în satul Vardisubani. A fost pedagog , iar în anul 1932 a absolvit Institutul de Inginerie şi Construcţie din Tbilisi, Facultatea de Arhitectură. Între 1932-1940 a fost asistent la această facultate, dar a participat în calitate de arhitect la ,,Proiectul comunal din Georgia”. Prin activitatea sa în domeniul arhitecturii şi al proiectării a devenit membru al Uniunii Arhitecţilor din Georgia. Ca arhitect a participat, în 1944, la proiectarea Uzinei Metalurgice din Rustavi şi a oraşului muncitoresc de aici. Este cooptat la Moscova unde devine cercetător al Institutului de Istorie şi Teorie din cadrul Academiei Unionale de Arhitectură din Moscova. Astfel proiectează uzine şi sate muncitoreşti în Georgia, Rusia şi România. În 1951 îşi susţine doctoratul cu tema ,,Casele colchidiene după Vitruviu” şi realizează în calitate de proiectant principal proiectele de stat din Georgia. Despre acest proiect a editat şi o carte. Este perioada în care este trimis şi în România pentru a realiza proiectele pentru oraşele muncitoreşti. Aşa a ajuns la Victoria unde a proiectat blocurile de pe strada V.I.Lenin care sunt locuite şi astăzi. Sunt imobile cu parter şi etaj, compartimentete pentru 8 locuinţe. Un proiect similar a fost aplicat şi la Făgăraş, pe strada Negoiu. Toate imobilele proiectate de arhitectul georgian au caracteristici comune, astfel că dacă le-am amplasa într-un singur loc am realiza o localitate denumită ,,Case georgiene”. Construcţiile realizate de arhitectul Sumbadze au fost premiate la diferite concursuri organizate în perioada 1939-1948, dintre care amintim: hoteluri pentru centre regionale, monumentul apărătorilor Caucazului, Muzeul de artă din Tibilisi, case pentru centrele raionale. Arhitectul se stinge din viaţă la vârsta de 76 de ani, la 15 octombrie 1984, la Tbilisi.
Puţină istorie a locului
Puţini sunt localnicii din Victoria care cunosc istoria oraşului în care trăiesc, poate cei mai în vârstă care au pus umărul la edificarea lui. Construirea oraşului a fost strâns legată de combinatul chimic, intreprinderea care datează încă din anul 1938. La vremea aceea, când războiul al doilea mondial bătea la uşă, guvernanţii au iniţiat proiectul de edificare a unei fabrici chimice la Ucea care să producă pulberi explozive. Aveau deja ca exemplu o fabrică similară care era în plină dezvoltare la Făgăraş, ,,Fabrica de explozivi ENA” care se afla la al 16-lea an de activitate. Alegerea locului în care să se edifice o nouă fabrică n-a fost greu de realizat astfel că singura opţiune a fost la poalele Munţilor Făgăraş, pe raza comunei Ucea. Lângă fabrică s-a edificat apoi o colonie pentru muncitori, militari şi specialiştii care lucrau în intreprindere. După 1944 însă colonia s-a extins înspre satele din jur formându-se o întreagă localitate cu locuinţe şi utilităţi. Abia în 1954 Colonia Ucea a devenit Oraşul Victoria, cel în care astăzi, teoretic, convieţuiesc, peste 7.000 de locuitori. Terenul pe care urma să se construiască oraşul era acoperit de arbuşti de variate esenţe şi arăta la fel ca şi pădurea de azi amplasată la est de oraş. Conform unui document datat 30 noiembrie 1948, în paralel cu lucrările de canalizare s-au început lucrările de defrişare a Coloniei. Lucrările de construcţie însă au început în toamna anului 1949. Bătrânii îşi amintesc însă că s-au trasat primele clădiri în octombrie 1949. Primele clădiri au fost edificate pe strada Lenin, în capătul de sud şi blocurile de pe strada Trandafirilor, în faţa stadionului care erau blocuri de necăsătoriţi. Arhitectul de care se leagă numele acestor construcţii era sovietic (azi, georgian. Sovieticii au avut un album cu tipuri de clădiri din care s-au inspirat la construirea Coloniei. De inspiraţie rusească sunt clădirile cu două nivele care au 8 apartamente, dar şi vilele din apropierea fabricii, 5 la număr. Primii salariaţi ai fabricii s-au mutat în locuinţele construite după un an, în toamna anului 1950. Atunci s-a convenit şi ca aceste clădiri să fie colorate diferit pentru fiecare stradă.
Victoria s-a născut în noiembrie 1949
,,Certificatul de naştere pentru oraşul Victoria a fost completat în noiembrie 1949. Oraşul Victoria seamănă cu un oraş staţiune. Casele au colorit viu, dantelăria de lemn a balcoanelor, ferestrele mari şi luminoase…” se titra în ziarul Scînteia la acea vreme. Ion Leonte a scris prima poezie dedicată noul oraş, la 21 iunie 1959, publicată în ,,Drum Nou” şi apoi în ,,Luceafărul” la 1 mai 1960. Oraşul Victoria a fost edificat pe locuri neumblate, pe pădure aşa cum au fost şi Motru sau Dej. La recensământul de la 1 iulie 1968 Oraşul Victoria avea 7.107 locuitori, iar Făgăraşul 23.940 aproximativ egal cu Săcele- 23.537 locuitori. Colonia Ucea a fost transformată în Oraşul Victoria prin Decretul 467 din 12 noiembrie 1954 al MAN. Prima unitate administrativă de conducere a oraşului a fost Sfatul Popular înfiinţat la 28 aprilie 1954. Dumitru Mihăescu a fost primul preşedinte al Sfatului Popular, un laborant al combinatului în vîrstă de 35 de ani originar din judeţul Dîmboviţa, comuna Bezdeal. În această funcţie i-au urmat Ion Chitic, şofer, Nicolae Coţofană, strungar, Victor Morariu, Ioan Glăjariu, Vasile Roşoiu, Nicolae Breaz, Victor Zamfirescu, Ionel Baiulescu, Olimpia Beca, Viorel Olteanu, Gheorghe Cristian. (Carla TATU)
