O delegaţie formată din primarii  comunelor din Ţara Făgăraşului  s-a întâlnit marţi, 17 decembrie a.c., cu Ministrul Mediului, Costel Alexa, la Ministerul Mediului. Edilii locali au ţinut să-i prezinte ministrului problemele legate de înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului  care  ascunde  interesele iniţiatorilor Meorandumului asumat de Guvern în 2016.

,,Am format o delegaţie  cu primarii din  Beclean, Ucea, Voila, Şinca Nouă, Lisa, Hârseni, Şercaia, Jibert, Drăguş, Sâmbăta şi preşedintele CJ Braşov şi am cerut audienţă Ministrului Mediului. Am vrut să-l informăm pe ministru  în privinţa demersurilor făcute din 2016 până astăzi pentru înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului şi de Memorandumul semnat de Guvern în 2016.  Trebuia să prezentăm  poziţia noastră,  a proprietarilor,  pentru că ministrul a aflat doar partea  fundaţiei  Conservation Carpathia care spune că în Munţii Făgăraşului lucrurile ar  fi scăpat de sub control. Am cerut anularea Meorandumului şi în acest sens am depus o adresă la Minister la care aşteptăm răspuns. Am fixat încă o întâlnire pentru 15 ianuarie 2020, când ve vom reîntâlni cu ministrul Costel Alexa pentru a prezenta noi argumente care să blocheze înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. Ne-am stabilit şi un calendar al acţiunilor pe această temă. L-am invitat în teritoriu pentru a se întâlni cu specialişti în domeniu, inclusiv cu reprezentanţii Facultăţii de Silvicultură din Braşov, care pot explica ştiinţific situaţia din Munţii Făgăraşului” a explicat Florin Ioani, primarul comunei Viştea, preşedinte al Centrului de dezvoltare  ,,Ţara Făgăraşului”.

90% din masivul Făgăraş aparţine proprietarilor privaţi şi doar 10% statului român

Pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş 90% din suprafeţele de teren aparţin proprietarilor persoane fizice, composesorate, asociaţii şi UAT-urilor, iar 10% aparţin statului român prin Romsilva. ,,Am fost catalogaţi că tăiem ilegal pădurile, că lucrurile sunt scăpate de sub control. S-a ajuns ca această fundaţie  Conservation Carpathia condusă de un cetăţean străin  să organizeze miting-uri în oraşele mari din Europa, de exemplu Viena, pentru a proteja pădurile de la noi. Cum vin nişte oameni care nu mai au păduri în ţările lor să ne dea nouă lecţii despre cum să ne protejăm pădurile? De ce nu le-au protejat pe ale lor? Noi avem şi astăzi păduri virgine pentru că am ştiut să le protejăm. Este clar că în spatele acestor acţiuni sunt interese ascunse. Vin să ne spună că vor preda statului român aceste păduri după 30 de ani. Cum să credem acest lucru?  Deja această fundaţie  şi Plomberger  au cumpărat 26.000 ha de pădure din Munţii Făgăraşului, dar cumpără şi păşuni şi terenuri arabile din Ţara Făgăraşului. Au explicaţii care tentează, dar nu sunt sinceri. Ne întrebăm ce face Academia Română?  Este un atentat la siguranţa statului român acest demers de înfiinţare a Parcului Naţonal Munţii Făgăraşului. De ce mai avem nevoie de încă o protecţie dacă există deja Site-ul Natura 2000, controlat de Academia Română? Cum este posibil ca stat român să accepţi această problemă fără să întrebi proprietarii de drept ai terenurilor?” a mai explicat Florin Ioani.

Magnaţii străini râvnesc la pădurile din Munţii Făgăraşului

Proprietarii de  păduri şi păşuni din Munţii Făgăraşului  vor să-şi apere proprietăţile, deşi acestea sunt garantate prin legea fundamentală. Dar cum în România legea se fentează şi nu se respectă în spiritul şi  litera ei, atunci cetăţenii  caută soluţii care să le asigure dreptul de proprietate pentru  pădurile şi terenurile agricole moştenite de la înaintaşi şi care, consideră ei, sunt ameninţate de magnaţi străini. Ei vor să blocehze acţiunile fundaţiei Conservation Carpathia de a  înfiinţa Parcul Naţional Munţii Făgăraşului pe  proprietăţile lor.     ,,Nu vrem străini pe  proprietăţile noastre!, Nu ne vindem pădurile!” spun  făgărăşenii.     Despre înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului s-a vorbit încă din 2011, iar în 2016 Memorandumul întocmit de reprezentanţii fundaţiilor implicate în acest proiect a fost asumat de Guvernul României. ,,În 2016 s-a vorbit de Memorandum, dar acesta are în completare Planul de management întins pe vreo 800 de pagini asumat de Guvernul României de la acea vreme. Aceste fundaţii, nici nu le ştim numărul, spun că au făcut un studiu care concluziona necesitatea înfiinţării acestui parc.  Cum este posibil, aşa cum au susţinut şi proprietarii de păduri şi păşuni din Ţara Făgăraşului, să vii pe proprietatea mea şi să faci studii fără să mă întrebi şi apoi să iei şi decizii. Ca şi cum ai veni la mine în curte şi îmi impui să-ţi respect regulile pe care le vrei tu. Fundaţiile au obţinut acordul Academiei Române la finele anului 2018, iar acum au nevoie de   dezbateri locale pentru a se îndeplini acel calendar stipulat în Planul de 800 de pagini.  Cine a făcut Memorandumul care a fost asumat de Guvernul României deşi a fost realizat de un ONG. Cum este posibil?   Ne spun că au achiziţionat terenurile, pădure şi păşuni, pentru a le împăduri, proteja, ca ulterior să le predea statului. Sunt doar vorbe nesusţinute prin documente. Mai mult, vin şi ne impun, prin planul de management, o serie de restricţii. Mă refer la una dintre ele, administrarea parcului să cadă în sarcina unei asociaţii. Considerăm că acest parc trebuie administrat de instituţiile statului român şi nu de o fundaţie.  Noi, proprietarii de păduri şi păşuni din teritoriul vizat de acest parc, ne opunem şi cerem anularea Memorandumului asumat de Guvern în 2016” au spus primarii din Ţara Făgăraşului.

 

Ce spune Memorandumul?

 La începutul lunii septembrie 2016,  a apărut Memorandumul pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului pentru ,,a proteja şi conserva” patrimoniul din masivul Făgăraş.   Conţinutul Memorandumului trebuia însă să fie adus în atenţia publicului, mai ales al celui direct afectat. Dar n-a fost aşa. Abia după ce a intrat în procedura avizărilor şi s-au obţinut parafele, acesta a fost prezentat public.

  •   Se vorbeşte de atragerea a 500 milioane de vizitatori din ţări europene care să se relaxeze în masivul Făgăraş dacă acesta va fi declarat parc naţional prin bogăţia elementelor naturale unice. Şi dacă nu ar fi parc naţional, pe aceste milioane de vizitatori ce le opreşte să vină pe meleagurile carpatine sau ce-i opreşte pe guvernanţi să promovreze masivul Făgăraş?
  •  Lăsând la o parte faptul că denumirea parcului este diferită în acest memorandum, se menţionează că ,,prin înfiinţarea Pracului Naţional Făgăraş comunităţile din jurul munţilor au şansa unică de a apare pe harta internaţională a turismului”. În caz contrar nu se află pe această hartă?
  •   Iniţiatorii, grupul de străini, care susţin că au intenţii doar de protejare şi conservare, şi nu de profit, ce-i opreşte să promoveze masivul Făgăraş  chiar dacă nu este parc naţional?
  •  ,,Afaceri verzi” este un alt argument adus în faţa comunităţilor locale care să valorifice potenţialul natural al zonei.
  •  Memorandumul vrea să sensibilizeze comunităţile locale prin ,,mândria de a locui în cel mai mare parc naţional din Europa”.
  •  Se menţionează ,,rezervor de apă curată cu debit constant pentru milioanele de locuitori inclusiv rezervă pentru Bucureşti”. Este o aluzie la vechiul proiect ceauşit de captare a apei din râurile montane şi trecerea lor peste munţi spre capitală ceea ce înseamnă că vechiul proiect se vrea a fi implementat. Reamintim că după 1990 făgărăşenii s-au împotrivit vehement la acest proiect, caz în care a fost blocat.
  •  Sunt lăudate şi habitatele naturale, unice în lume, cel mai mare bazin forestier al ţării, ce acoperă 30.000 ha considerat o ,,bogăţie naţională inestimabilă”.
  •  Parcul naţional Munţii Făgăraşului va afecta patru judeţe (Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea) şi 30 unităţi administrative teritoriale cu 128 de localităţi şi 73.000 de locuitori. 60% din terenuri aparţin domeniului public al statului, domeniul privat al statului şi domeniul public al primăriilor, 40% proprietate privată (persoane fizice şi juridice), 0,5% proprietate necunoscută.
  •   Documentul scoate în evidenţă nivelul de trai al locuitorilor din zonă, marşând pe sărăcia instalată aici.
  •  Potrivit proiectului, în zonele de conservare specială e exclusă orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor incompatibilă cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. În zonă se pot desfăşura activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, turism ecologic, etc.
  •  O altă prevedere a proiectului se referă la utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi cu efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială.
  •  Deţinătorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specială, sunt obligaţi „să nu depăşească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretului în tipurile funcţionale”.

Parcul Naţional Munţii Făgăraş se vrea funcţional până în 2020

 În cursul lunii octombrie 2016, Ministerul Mediului a lansat o ofertă pentru mediul privat (ONG) care să sprijine constituirea parcului naţional. O asemenea ofertă n-a ajuns şi în Ţara Făgăraşului. Abia în luna noiembrie (termenul stabilit de Minister era deja depăşit) făgărăşenii au aflat despre proiectul ministerului. Cel mai târziu în 2017, Ministerul voia să stabilească suprafaţa ariei protejate şi forma juridică a terenurilor. În acest sens obliga consiliile locale, judeţene, municipale, orăşeneşti să emită hotărâri de consiliu cu suprafeţele ce intră în parcul naţional. Abia apoi să fie  înştiinţaţi proprietarii de drept ai terenurilor afectaţi de acest parc naţional. Toate aceste procedure trebuiau îndeplinite, conform calendarului, până în 2018, când se putea spune că Parcul Naţional Munţii Făgăraş va fi înfiinţat.   Calendarul  proiectului mai prevedea ca până în anul 2020, Parcul Naţional Munţii Făgăraş trebuie să fie oficial funcţionabil

Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive
Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt doar promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat în 2016, într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Documentul a ajuns pe masa forurilor locale abia după o lună. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase. (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here