Aparate română online păcănele 2025

  1. Casino bonus cu depunere visa: Un exercițiu de matematică rece în fața marketingului de lux: În stilul adevărat NetEnt, intro-ul în sine este de înaltă calitate cinematografică.
  2. Sloturi online populare: De ce îți distrug timpul și portofelul fără milă - Deși nu sunt unul dintre furnizorii cu cele mai multe jocuri din punct de vedere al numărului, au o grămadă de sloturi clasate în partea de sus a listelor.
  3. Casino cu depunere și retragere Paysafecard: Realitatea brutală a jocurilor online: Treceți prin aceste niveluri acumulând un anumit număr de puncte.

Bonus de pornire fara depunere cazinou fără depozit

Rocketpot 180 rotiri gratuite ofertă pe timp limitat – Bătălia absurdului promoțional
La momentul scrierii, ComeOn Ontario on-line cazinou nu este înregistrată sau într-un acord existent.
Casino cu retragere rapidă Cluj-Napoca: De ce doar „VIP” nu înseamnă bani la buzunar
Dacă nu utilizați metodele pe care le aprobă, acest lucru ar putea fi foarte frustrant.
Ambele echipe vor căuta să obțină un impuls rapid în acest meci.

Cele mai bune rotiri gratuite jocuri de noroc

10 lei bonus fara depunere casino – cum să nu fii înșelat de „cadoul” de la operatorii de jocuri
Bitcoin-originar din 2025, Bitcoin este o formă de monedă digitală peer-to-peer care vă ajută să facilitați plățile.
Jocuri casino online Craiova: De ce e tot un maraton de dezamăgiri în era marketingului deșert
În timpul jocului normal și în rotirile gratuite, veți vedea adesea sori animați care poartă sume aleatorii de bani pe ele.
Cazinouri online Constanța: Ce n-au timpul să promită „VIP” și nici să‑te înșele

Acasă De actualitate Foto şi Video. Tradiţiile din Ţara Făgăraşului unite într-un festival. Colinde, joc...

Foto şi Video. Tradiţiile din Ţara Făgăraşului unite într-un festival. Colinde, joc şi voie bună în centrul Făgăraşului

0
2936

 

A fost o zi a tradiţiei, a culorilor şi a artei vii pusă la picioarele publicului larg. S-au adunat la Catedrala ortodoxă din municipiul Făgăraş  cetele de feciori din satele făgărăşene, unde  au răsunat colindele specifice fiecărui sat.  Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului a ajuns la a XIV-a ediţie şi s-a desfăşurat, conform tradiţiei, de sărbătoarea Sfîntului Ion, luni, 7 ianuarie 2020.  Deşi la ediţiile trecute numărul cetelor a fost mult mai mare, cetaşii bucurându-se de o organizare reuşită, în acest an au participat la festival puţine cete de feciori.  Au fost cete de feciori care n-au onorat invitaţia  etalându-şi portul şi tradiţiile la festivalul organizat la Şinca Nouă în data de 28 decembrie  2019.  Audienţa, deşi numeroasă, n-a avut ocazia, aşa cum  este obiceiul,  să imortalizeze pe scările catedralei toate cetele de feciori prezente, organizatorii arătându-se de data aceasta cam grăbiţi.  Jocul unit al cetelor a fost sărit din program,  dar audienţa s-a putut bucura de jocul tradiţional al fiecărei cete pe promenadă. Deşi era aşteptat jocul ,,Fecioreasca”  cetaşii nu l-au putut prezenta, acesta, probabil, nefiind cuprins în program. În schimb ,,Învârtita” şi ,,Haţegana” au răsunat în centrul Făgăraşului.  Şi parada portului popular a fost mai scurtă în acest an,  alegându-se doar traseul din jurul catedralei. Festivalul l-a avut ca invitat special pe   IPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Sibiului care i-a felicitat pe cetaşi.  Cetaşii au fost însoţiţi de primarii sau viceprimarii comunelor pe care le-au reprezentat, dar şi de preoţii parohi  Au participat la festival următoarele cete de feciori:  Arpaşu de Jos şi Arpaşu de Sus (judeţul Sibiu), Copăcel,  Şercaia,  Ileni,  Şinca Veche,  Ucea de Sus, Ucea de Jos,  Comăna de Jos,  Dejani, Gura Văii,  Voivodeni,  Părău, Şercăiţa, Veneţia de Jos.

 

  •     „În fiecare an tinerii din comună se strâng în cete. Doar aşa se simt sărbătorile Crăciunului aşa cum ne-au învăţat străbunii. Fără colindele cetaşilor,  învârtita şi fecioreasca din vatra satului, sărbătorile de iarnă n-ar avea noimă. Vrem ca în fiecare an să existe Cete de feciori în satele comunei ca obiceiurile vechi să nu se piardă. Ar trebui ca acest festival să fie mult mai promovat pentru că doar în Ţara Făgăraşului se mai păstrează tradiţiile nealterate“ a spus primarul Şerban Ioan Taflan din comuna Mândra îmbrăcat în portul tradiţional al satului.
  •    ,,A fost un an excepţional pentru că tinerii au reuşit să se organizeze în ceată. Este o mândrie pentru comună, tradiţiile putând astfel duse mai departe. Fără ceată de feciori sărbătorile sunt pustii” a spus Gheorghe Osalciuc, primarul comunei Voila.

 

sdr

sdr

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.