Lipiţanii de la Herghelia Sâmbăta de Jos au fost vedetele zilei de 9 iunie 2020. S-au prezentat în toată splendoarea lor în faţa oaspeţilor hergheliei, oficiali din Minister, ministrul Mediului, Costel Alexa, de la Judeţ, preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, dar şi primari din Ţara Făgăraşului. Dar pentru caii de aici era o zi obişnuită, programul hergheliei fiind astfel organizat încât turiştii care-i trec pragul să poată să admire cei mai frumoşi lipiţani şi cele mai spectaculoase elemente de dresaj. Prima probă a fost una de dresaj cu un atelaj tras de armăsarii Narcis şi Napoleon cu dresorii Racotzi Georgy Gheorghiţă Coaciu. A urmat o probă de dresaj cu 4 lipiţani în progresie academică. Spectaculoasă a fost şi prestaţia lipiţanului Snow şi a Georganei, de dresaj artistic. ,,Lipiţanii se nasc cu culoarea maro, iar în timp, 5-6 ani, devin vânăt roşcat, iar după 7-8ani, un vânăt deschis sau bălan. Au un mers elegant, întins, foarte spornic” a explicat directorul Cosmin Drăgan. Dresoarea Georgiana a prezentat apoi un dans spaniol cu cel mai frumos armăsar al hergheliei. Surpriza zilei a fost prezentarea unui film documentar al hergheliei realizat în anul 1943, în plin război mondial. ,,Este o bucurie pentru mine să avem un patrimoniu genetic al României, să avem această resursă minunată, iar autorităţile locale să reuşească să ducă mai departe această tradiţie a lipiţanului. Mai ales că în această toamnă avem centenarul hergheliei înfiinţate de statul român. Ţara Făgăraşului este o perlă în ceea ce priveşte turismul în România” a declarat Costel Alexa, ministrul Mediului.
Fondată în 1874
Herghelia Sâmbãta de Jos este una dintre cele mai vechi herghelii din România, fondatã în anul 1874, iar caii din rasa Lipiţan provin de la Herghelia Lipizza din Slovenia, unde procesul de selecţie pentru aceastã rasã a început încã din 1580. Lipiţanul este considerat legenda vie a Înaltei Şcoli de Echitaţie de la Viena, iar la Sâmbãta de Jos acest renume este dus mai departe. Niger reprezintã linia de lipiţani Napolitano. Este un armãsar de reproducţie, negru, elegant, docil şi impunãtor. Nu poţi decât sã-l admiri, privindu-i mersul elegant, constituţia şi conformaţia. Este un exemplar bine îngrijit cu care Herghelia de la Sâmbãta de Jos se mândreşte. Cu el şi nu numai a ajuns între primele şapte herghelii de lipiţani din lume, dupã cum spune directorul Cosmin Drãgan asemãnând comitetul european de coordonare al rasei din care face parte cu un Club Bilderberg al lipiţanilor. Niger are o frumoasã poveste în spate, iar prin prestaţia lui, parcã îţi spune cã-şi respectã originile. Cosmin Drãgan, directorul hergheliei, ne spune cã Niger s-a nãscut la Sâmbãta de Jos. ,,Toţi caii pe care-i vedeţi s-au nãscut aici. Niger este armãsarul care la 3 ani a început sã lucrezre în sport, a participat la mai multe concursuri naţionale şi internaţionale de atelaj cu fratele lui. Tatãl lor a fost cel mai prolific armãsar de reproducţie din herghelie. Astãzi însã nu mai este, dar a produs pentru herghelie 180 de exemplare. În prezent avem 12 capete de reproducţie şi 78 iepe mame” a explicat directorul Cosmin Drãgan. Herghelia de lipiţani a fost deschisă publicului larg pentru vizitare de prin 2006 când s-a stabilit un regulament destinat turiştilor. S-a ajuns la un aflux de 50.000 de turişti pe an. În biroul directorului Cosmin Drăgan sunt vitrine întregi cu diplome şi cupe. Reprezintă rezultatele obţinute de lipiţani în competiţiile la care au participat şi totodată o recunoaştere a meritelor acestora. Este un palmares deosebit cu care Herghelia de la Sâmbăta se mândreşte în Europa şi în lume. Un armăsar din linia Maestoso de la Sâmbăta a făcut legendă în SUA, a înfiinţat o herghelie.
12 herghelii în România
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a devenit administrator al hergheliilor de stat în anul 2002 ca urmare preluării acestora de la fosta societate Cai de Rasă care s-a desfiinţat. S-a găsit această soluţie pentru că societatea era aproape de colaps, nu mai exista hrană pentru animale, iar oamenii nu mai erau plătiţi. Regia a reuşit să refacă într-un an şi jumătate de la preluare, adăposturile şi sistemul de hrană a animalelor, să aducă pe linia de plutire efectivele de cabaline, dar şi să oprească o hemoragie de material genetic valoros, care pleca peste hotare. Cei peste 3.000 de cai de care Romsilva are grijă şi în prezent se află în cele 12 herghelii din toată ţara, respectiv Beclean (Bistriţa Năsaud), Cislău şi Ruşeţu (Buzău), Dor Mărunt şi Jegălia (Călăraşi), Izvin (Timiş), Lucina şi Rădăuţi (Suceava), Mangalia (Constanţa), Sâmbăta de Jos (Braşov), Slatina şi Tuluceşti (Galaţi). Armăsarii cei mai valoroşi sunt crescuţi în cele 4 depozite de la Arad, Târgu Mureş, Dumbrava (Neamţ) şi Râmnicelu (Brăila). Rasele crescute în hergheliile Romsilva sunt Lipiţan, Shagya Arabă, Huţul, Gidran, Pur Sânge Arab, Pur Sânge Englez, Nonius, Semigreu Românesc, Trăpaş Românesc, Ardenez, Cal de Bucovina, Cal de Sport Românesc.
Lipiţanul, o istorie de peste 4 veacuri
Istoria calului Lipiţan a început în anul 1580,când principele Carol de Habsburg a pus bazele hergheliei la Lipizza, din Slovenia de astăzi. Scopul era creşterea unui cal special pentru curtea imperială. La originea rasei sunt caii de munte autohtoni,cu caracter puternic, rezistenţi şi armăsarii de origine din Neapoli şi Spania. Importanţă deosebită a avut primul import din Spania, care cuprindea 24 iepe şi 9 armăsari, dar nu este lipsită de impotanţă influenţa răsăriteană, prin iepele de origină arabă din Rădăuţi şi Babolna. Începând din secolul XVIII-lea s-a trecut la creşterea în linii genealogice. Aşa s-au constituit cele 8 linii clasice de armăsari, 17 familii clasice de iepe mame. Cele opt linii de sânge sunt Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola, Tulipan şi Incitato. La Herghelia de la Sâmbăta de Jos sunt 7 din cele 8 linii posibile, lipsind Incitato. (Lucia BAKI)
