Originile lui Eminescu, la Blaj. Ce au spus profesorii făgărăşeni Ioan Funariu şi Liviu Ioani despre originile poetului naţional

•   A fost găsit mormântul bunicului lui Mihai Eminescu, Vasile Eminovici 

O echipă de specialişti şi oameni de cultură din judeţul Botoşani a găsit mormântul bunicului lui Mihai Eminescu, Vasile Eminovici, considerat pierdut în urmă cu 100 de ani. Specialiştii explică, totodată, o serie de lucruri mai puţin cunoscute despre originea marelui poet.  Mormântul este străjuit de o cruce de piatră, cu motive sculptate, dar şi o inscripţie în chirilică ce atestă  că acolo se odihneşte ,,robul lui Dumnezeu, Vasile Eminovici”. Inscripţia de pe cruce arată  şi meseria pe care a avut-o Vasile Eminovici, şi anume capelan, adică dascăl şi conducător al corului bisericesc. Specialiştii spun însă că Vasile Eminovici a fost şi învăţător în sat.   Mormântul a fost căutat prima dată în 1922, de către Vasile Gherasim, la Călinești. Bărbatul primise indicii că în cimitirul vechi ar fi trebuit să se afle crucea mormântului, însă el nu a găsit-o, drept pentru care a spus că mormântul lui Vasile Eminovici este necunoscut, mai notează cercetătorii.

Eminescu nu era moldovean get-beget

Deşi  se cunosc foarte multe lucruri despre Mihai Eminescu și familia sa mai sunt  multe aspecte din viaţa poetului necunoscute sau interpretabile.  Prin bunicul patern, spun specialiştii, s-a constatat că Mihai Eminescu nu era nici pe departe moldovean get-beget, aşa cum este cunoscut publicului larg, ci era, cel mai probabil, pe jumătate transilvănean. Bunicul său, Vasile Eminovici, se trăgea din Blaj şi a ajuns în Bucovina abia la începutul secolului al XIX-lea. ,,Eminovicii veneau din Transilvania, din oraşul Blaj. Conform dicţionarelor geografice din 1908,  Călineştii lui Cuparencu, a fost populat cu locuitori din Transilvania. Cu această constatare din dicţionar se constată că ar fi venit din Transilvania, de la Blaj, unde făcuse şi şcoala”, spune Ala Sainenco, cercetător şi director al Memorialului Eminescu de la Ipoteşti.

Profesorul Liviu Ioani: ,,Numele de Eminovici sunt foarte frecvente în Nordul Moldovei şi Polonia”

Profesorul Liviu Ioani a vorbit despre integrarea lui Mihai Eminescu în cadrul societăţii timpului său, amintind în acest context şi viaţa lui Aron Pumnul, dascălul poetului naţional, cu origini în Cuciulata Ţării Făgăraşului.

,,Ştim că data naşterii sale este 5 ianuarie pe stil vechi, autentificată de semnătura tatălui şi a bunicului. A fost botezat pe 20 ianuarie. Data corectă a naşterii sale este însă 20 decembrie 1849. Junimiştii spuneau că erau chemaţi să-i serbeze ziua pe 20 ianuarie. Pe o psaltire a familiei scria: ,,Astăzi, 20 decembrie 1849, s-a născut fiul nostru Mihai“. Data oficială a naşterii sale rămâne 15 ianuarie 1850, care a devenit, prin extindere, ziua culturii naţionale. Gheorghe Eminescu recunoaşte că strămoşii lui Eminescu se trag din zona Blajului. Profesorul Funaru de la noi a lansat ipoteza că s-ar trage din Vadul Ţării Făgăraşului. Numele de Eminovici sunt însă foarte frecvente în Nordul Moldovei şi Polonia. Gheorghe Eminovici şi Raluca Jurascu au împreună 15 copii, poetul a fost al şaptelea dintre ei. Gheorghe Eminovici şi-a dat toţi băieţii la şcoli mai înalte precum Sibiu şi Cernăuţi. Se gândea că în zona austriacă o şcoală serioasă face foarte mult” a explicat regretatul profesor  Liviu Ioani. Trebuie amintit că Aron Pumnul i-a influenţat lui Eminescu cariera naţională dar şi publicistică pentru că el a fost jurnalist la ,,Timpul“, ziar politic. ,,Pe vremea când Eminescu funcţiona ca ziarist, pe lângă probleme precum Independenţa, Regalitatea şi Parlamentul, mai erau problema ţărănească şi evreiască.  Eminescu avea trăsăturile naţionalismului sentimental care viza protecţia neamului său.   În publicistică el se declara adversar al evreilor şi adept al absolutismului monarhic. ,,De zicea Vodă un cuvânt, cuvânt era!“ spunea el. Credea că clasa românească de mijloc este sărăcită din cauza concurenţei evreilor.   Eminescu era bine angrenat în spiritul vremii sale şi este integrat cu totul istoriei noastre naţionale“ a spus profesorul Liviu Ioani.

Prof. Ioan Funariu: ,,Originea Eminovicilor în Vadul Ţării Făgăraşului”
 

 George Călinescu vorbeşte despre originea ,,Eminovicienilor“ în satul Călineşti din judeţul Suceava din primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Au intrat în tagma răzăşească, lucru ce constituia o nobleţe în acele timpuri. Distinsul profesor şi etnograf Ioan Funariu din Făgăraş vine cu o teză inedită: el a căutat originea lui Eminescu în Eminovicii din Vadul Ţării Făgăraşului. Studiile sale pot fi plauzibile. Într-un anume context socio-politic mai mulţi români ardeleni au trecut în Moldova după anii 1700. Ioan Funariu a mers mai departe decât George Călinescu în căutarea originilor marelui poet şi deşi este contestat de mulţi aşa-zişi critici literari este posibil să aibă dreptate. Tatăl poetului, Gheorghe Eminescu, era băiat de cântăreţ în strană şi învaţă ceva carte. El vorbea şi ştia nemţeşte. Boierul Balş îl aduce scriitor pe moşia sa din Dumbrăveni unde se găsea în anul 1839 la vârsta de 27 de ani  În anul 1871 protectorul său îi capătă de la Mihai-Vodă Sturza decretul de căminar. În jurul anului 1850 cumpără moşia Ipoteşti unde îşi face o casă în mijlocul unor acareturi.