•   Îngerii, mesageri ai voinţei lui Dumnezeu

 Duminică, 8 noiembrie a.c., îi prăznuim pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil, o sărbătoare a  îngerilor care  au jucat un rol important în Istoria Mântuirii şi s-au manifestat mereu de-a lungul istoriei.  Praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este una dintre cele mai frumoase sărbători ale creştinătăţii. Este sugestiv tabloul în care doi copilaşi se află pe un pod de lemn, deasupra unui râu, iar lângă ei veghează o făptură angelică cu aripi. Este tabloul care ne-a rămas tuturor în minte din copilăria noastră.

Arhanghelul Mihail- luptătorul

Arhanghelul Mihail poartă cu sine un nume teoforic,  semnificaţia fiind ,,cine este ca Dumnezeu“. Domn al puterii, Arhanghelul Mihail este zugrăvit cu sabia dreptăţii în mână, pe una din uşile laterale (de obicei cea din stânga uşilor împărăteşti) ale Sfântului Altar, în toate Bisericile ortodoxe.  După cum ştim din Sfânta Scriptură, Mihail a condus cetele îngereşti în lupta împotriva îngerilor ,,căzuţi“.   Iosua Navi, cel care a cucerit Canaanul, înaintea luării Ierihonului, a avut o întrevedere cu Mihail.   De multe ori Arhanghelul Mihail a intervenit ca ocrotitor pentru creştini. ,,O altă sărbătoare, închinată Arhanghelului Mihail este amintirea minunii făcute de acesta în Colose, o cetate din Frigia, la locul ce se cheamă Herotop; aici se afla un izvor făcător de minuni, adică aveau loc vindecări miraculoase; deasupra lui se află o Biserică închinată Sf. Arhanghel Mihail, a cărui istorie a început încă din vremea propovăduirii Sfinţilor Apostoli Ioan Teologul şi Filip. Aceştia au prezis că acel loc se va bucura mereu de harul Sf. Arhanghel Mihail, fiindcă aici veneau foarte mulţi să se tămăduiască, creştini dar şi păgâni care, în urma vindecării, se converteau la credinţa în Hristos. Autorităţile şi populaţia idolatră au hotărât să scufunde Biserica şi să-l piardă şi pe slujitorul ei, Arhip, prin devierea cursului râului. Sf. Arhanghel Mihail a lovit cu un toiag piatra cea mare pe care se afla altarul Bisericii, săpându-se o prăpastie fără fund în care se scurgea apa ce ar fi trebuit să ducă cu ea Biserica. Scurgerea apei în genunea fără fund se face de atunci neîncetat, iar locul acela s-a numit Hones, adică mistuire, datorită mistuirii apelor în stâncă. Pomenirea acestei minuni se face în Biserica răsăriteană la 6 septembrie“. (Aurelia Bălan Mihailovici, Dicţionar onomastic creştin)

Arhanghelul Gabriel- vestitorul

Dacă Mihail este cel care poartă în mână sabia dreptăţii, Gabriel este vestitorul prin excelenţă. Apare şi în Vechiul Testament tâlcuindu-i proorocului Daniel o vedenie: ,,Şi când eu, Daniel, am văzut vedenia şi m-am străduit să o înţeleg, iată că atunci a stat cineva înaintea mea cu chip de om. Atunci am auzit un glas de om deasupra fluviului Ulai, glas care striga şi spunea: Gavriile, tâlcuieşte celui de acolo vedenia!“. (Daniel 8, 15-16) Tot el i-a vestit preotului Zaharia naşterea fiului său, Ioan Botezătorul. ,,Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stnd de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan“. (Luca 1, 11-13) Tot Sfântul Evanghelist Luca ne relatează cum îngerul Gavriil s-a arătat Fecioarei Maria şi i-a spus că îl va naşte pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, prin puterea Sfântului Duh (Luca 1, 26-35). Acest eveniment este prăznuit de noi la data de 25 martie- Buna Vestire. În limba ebraică Gavriil sau Gabriel înseamnă- ,,Dumnezeu Atotputernic“.

Realitatea de dincolo

Există o lume nevăzută pe care nu o percepem cu simţurile noastre, dar îi simţim efectele în viaţa noastră. Forţele binelui se află într-o strânsă şi permanentă luptă cu cele ale întunericului. Este o lume care a fost creată înainte de zidirea celei văzute. O veche legendă creştină spune că, atunci când l-a plămădit pe om, Dumnezeu i-a pus pe îngeri să se închine noii făpturi, corolarul creaţiei sale.  ,,Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul, şi îngerii lui. Şi n-a izbutit el, şi nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă diavol şi Satana, cel ce înşală toată lumea, şi aruncat a fost pe pământ, şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el“ spune Apocalipsa, cartea ce încheie Sfînta Scriptură. Căpetenia acestor îngeri revoltaţi,  Lucifer,   a căzut din cauza mândriei şi a rămas în această stare, fiind fiinţă spirituală. Omul are capacitatea să se ridice şi să-şi schimbe viaţa prin pocăinţă şi întoarcere la Dumnezeu, pentru că este plămădit din trup şi suflet.      Acest război nevăzut are urmări vizibile în viaţa noastră pentru că delatoria, goana după funcţii şi răutatea îşi are izvorul în superbia acestui ,,prinţ al întunericului“ care a căzut din starea de lumină. Omul este liber să aleagă lumina sau întunericul deoarece Dumnezeu nu este un dictator, ci un Tată iubitor care ne respectă libertatea, dar ne şi aşteaptă permanent să ne întoarcem la El.   Pentru aceasta a venit Mântuitorul în lumea noastră, să o regenereze.   ,,Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de către diavolul. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit. Şi apropiindu-se, ispititorul a zis către El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este: ,,Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu“.   Iarăşi este scris: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău“, ,,Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti”.  (Matei 4, 1- 4) Să nu uităm că Împăratul Măririi s-a născut într-o iesle, fiind încălzit doar de aburul boilor. Simplitatea şi iubirea sunt lucrurile pe care ne-a învăţat Iisus să le urmăm. Geniile omenirii s-au născut de cele mai multe ori în bordeie de lut, nu în palate. Viaţa dusă în simplitate, umilinţă şi ,,anonimat“ ne încarcă spiritual.   Iisus ne-a învăţat  să  căutăm să-I plăcem lui Dumnezeu, nu oamenilor.

Îngerii, fiinţe spirituale

Este o lume aparte, creată de Dumnezeu după nişte principii cu totul altele decât cele prin care fiinţează lumea noastră. Îngerii sunt persoane pur ,,spirituale“, înzestrate cu raţiune şi voinţă liberă, li se mai spune ,,minţile fără trupuri“. Ei nu se văd, dar pot lua înfăţişare omenească la dorinţa lui Dumnezeu pentru a le transmite oamenilor mesajele Sale.   Credinţa în existenţa acestor fiinţe spirituale există la mai toate religiile, dar numai creştinismul are revelaţia completă şi arată lucrurile corect. Oamenii îi cinstesc pe îngeri ca   mesageri ai voinţei lui Dumnezeu. În iconografie ei sunt reprezentaţi cu aripi, dar acest lucru este un simbol pentru a arăta iuţeala cu care ei se mişcă. Aceste fiinţe nu sunt atotputernice şi atotprezente, cum este Dumnezeu.   Sfântul Grigore de Nissa le spunea din această cauză ,,duhuri trupeşti“. Despre lumea îngerilor ştim puţine lucruri, doar pe acelea constatate din arătările lor, iar ei s-au arătat numai când au avut de împlinit un mesaj din partea lui Dumnezeu“.   Îngerii au însă şi o vocaţie de protectori. ,,Îngerului i se poate atribui- şi i s-au atribuit mereu- toate motivaţiile legitime ale vocaţiei protectoare. Între înger şi om e o străveche, originară, rudenie. Au convieţuit, într-o atemporală fraternitate, în Rai, înainte de Cădere, şi se vor regăsi în aceeaşi condiţie, strălucitori (quasi astra, cum spune Grigorie cel Mare), la sfârşitul timpului (Matei 22, 30).  De aceea, fiecare avem, de la naştere, câte un înger ocrotitor.  De-a lungul timpului, îngerii au intervenit în istorie dar şi în viaţa oamenilor obişnuiţi. Chiar şi în zilele noastre au avut loc relatări despre apariţia acestor mesageri ai lui Dumnezeu în viaţa unor oameni aflaţi la suferinţă sau în clipe de încercare. Îngerii constituie o prezenţă permanentă în viaţa noastră chiar dacă nu realizăm acest lucru tot timpul, dar simţim uneori mâna puternică a acestor protectori care ne şoptesc mereu la ureche să urmăm binele şi să întoarcem spatele răului. Aceşti ,,luptători“ veniţi din cer sunt lângă noi în toată vremea. Îngerii ne călăuzesc şi ne ghidează în drumul nostru spre mântuire, să nu-i dezamăgim.  (Ştefan BOTORAN)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here