,,Tunurile” din pandemie cu banii spitalelor luate la puricat de DNA. Roboţii ,,Zoe şi Pauletta”, ,,afacere” de 1,5 milioane de lei la spitalul din Făgăraş

•   Procurorii DNA cercetează corupţia din unele spitale  din judeţul Braşov care au fost prejudiciate cu 1,66 milioane de lei

•     7 persoane au fost arestate preventiv pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu

•   Zoe şi Pauletta, ,,tunul” de 1,5 milioane de lei de la spitalul din Făgăraş

•  Contractele Primăriei Făgăraş din pandemie luate la purecat de Curtea de Conturi

Că sistemul medical din România este unul bolnav nu mai încape îndoială. Că spitalele produc victime este un lucru, de asemenea, real. Că personalul medical din spitale este insuficient ca de altfel şi  medicamentele, nu mai poate nimeni să nege. Că spitalele şi dotările sunt învechite este, de asemenea, un adevăr, la fel ca şi faptul că  nu se face nimic pentru a schimba ceva.  Un exemplu pentru modul în care se fură banii din sistemul medical românesc este şi Spitalul Municipal Făgăraş ,,Dr Aurel Tulbure”. La finele anului 2015 s-a evaporat  un milion de lei din bugetul unei investiţii cu aparatură medicală, iar în vara anului trecut, ca la indigo,  nu mai puţin de 1,5 milioane de lei. Două ,,tunuri” au tras cu bună ştiinţă  responsabilii puşi să asigure un management optim la spitalul din Făgăraş.  Se fac  licitaţii formale  care să asigure  para-ndărăt-ul, metodă  devenită  obişnuinţă în România de după 1990 şi care a creat miliardarii de carton pe spatele bugetului.  Dacă în cazul primului ,,tun”  actualul primar al Făgăraşului a criticat conducerea de atunci a spitalului,  cerându-i recuperarea prejudiciului, la cel din 2019 tace mâlc,  chiar dacă valoarea  o depăşeşte cu mult pe cea din urmă cu 4 ani.  Iar pandemia COVID-19 a căzut ca o mănuşă pentru persoanele, fie ele manageri de spitale, directori ai DSP-urilor, oameni politici, medici , primari, care nu se dau în lături pentru a folosi  bugetele  spitalelor în interes propriu. Curtea de Conturi a identificat la Făgăraş abuzuri în cazul cheltuiri banilor publici în pandemie, când Primăria a încheiat  contracte cu încredinţare directă  anumitor firme, prejudiciul depăşind un million de  lei.   Procurorii DNA au urmărit astfel de  filiere, iar la Braşov au trecut la arestări.

  Şapte persoane arestate pentru 30 de zile

12 manageri de spital, politicieni și oameni de afaceri  au pus la cale, în pandemie,   o afacere de achiziții supraevaluate  pe bani publici. DNA a reţinut déjà după descinderile efectuate în cursul zilei de joi, 3 decembrie 2020,  12 persoane pentru 24 de ore, iar pentru şapte dintre ele s-a dispus vineri, 4 decembrie, arestarea pentru 30 de zile.

• Ramona Ionescu, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, abuz în serviciu;
•   Andrei Kadas, fostul preşedinte al CA al unităţii medicale, fost consilier judeţean PNL şi preşedinte al Comisiei pentru sănătate, protecţia copilului şi a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, este acuzat de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu;
•   Lukacs Antal, managerul Spitalului Orăşenesc din Odorheiul Secuiesc, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi cumpărare de influenţă.
•   Cristian Marius Popa, consilier local (PNL) la Săcele, acuzat de complicitate la trafic de influenţă
•   Doru Dumitru Bertea, patronul firmei Chantel Sante din Braşov, este acuzat   de cumpărare de influenţă, complicitate şi instigare la abuz în serviciu şi dare de mită.
•  Balint Eniko, funcţionar în cadrul Spitalului din Odorheiu Secuiesc, care are atribuţii în domeniul achiziţiilor este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
•   Emanoil Mirică, şeful Brigăzii de Operaţiuni Speciale Braşov, este acuzat de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, compromiterea intereselor justiţiei, luare de mită şi trafic de influenţă.

 Robot achiziţionat la preţ dublu

Conform  DNA, Kadas şi dr. Ionescu, care  a demisionat din poziția de manager al Spitalului de Boli Infecțioase la scurt timp după începutul pandemiei de COVID, au acţionat în aşa fel  încât spitalul a achiziționat un robot împotriva infecțiilor nosocomiale, cu un preț mai mult decât dublu, plătind pe el 949.000 de lei. Contractul a fost semnat pe 18 februarie 2020, în momentul în care România începuse să se pregătească de epidemia COVID.  DNA susține că banii pentru această afacere, în total de 25.000 de euro, i-au parvenit politicianului prin intermediul colegului său de partid, actualul consilier local PNL de Săcele, Cristian Marius Popa.  Firma prin care au fost încheiate contracte prin atribuire directă  cu Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc este   Chantel Sante SRL,   suma totală a acestor contracte fiind de  aproximativ 700.000 de euro (3.500.000 lei ).  Procurorii DNA suspectează că   mita din banii spitalelor a fost  de la 5000 până la 89.000 de euro pentru a atribui fraudulos  contracte pentru achiziţionarea de echipamente şi produse medicale supraevaluate, în perioada 2019-2020.  Procurorii DNA Brașov si ofițeri DGA au făcut  percheziții la Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul de Boli Infecţioase din Brașov și Spitalul Municipal Odorhei, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov  și la 18 domicilii ale unor persoane fizice şi sedii ale unor societăţi comerciale, situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi.  Procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov  susţin că  echipamentele și produse medicale au fost supraevaluate,  unele nici nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.

Dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei

• „Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă. În schimb, persoane din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieșit că activitățile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro și 89.000 euro“, se  precizează în comunicatul DNA.

Conform libertatea.ro, în acte, Chantel Sante SRL este acum deținută de Bertea Dumitru-Doru și Bertea Camelia, cea din urmă figurând și ca administrator. În 2015 însă, în acționariatul societății figura, conform datelor de la Monitorul Oficial, și Anca-Dora Bertea, fosta șefă a Direcției de Sănătate Publică Brașov, demisionară chiar la începutul pandemiei. De altfel, conform CV-ului ei, ea a fost director adjunct al firmei până în anul 2018. La finalul lui 2019, numele Ancăi Bertea este menționat ca reprezentant al firmei Chantel Sante SRL, într-o comisie specializată în Managementul serviciilor de sănătate  În declarația de interese depusă în anul 2017, ea menționează firma Dioscop SRL, trecută astăzi pe numele lui Doru Dumitru Bertea și al Cameliei Bertea. De asemenea, tot în CV-ul ei, pomenește că a lucrat ca stomatolog la Stenonmed SRL din Brașov, deținută de Doru Dumitru Bertea.  Doru-Dumitru Bertea, celălalt patron al firmei, era, la începutul anilor 2000, șef al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brașov, după care a trecut în funcția de director adjunct al DSP Brașov.  Firma deținută de ei a vândut la spitalul din Brașov un robot de peste 170.000 de euro! Singurul contract obținut în urma unei participări la o licitație, în acest an, datează din februarie 2020, când Chantel Sante SRL s-a angajat să livreze, către Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, un robot pentru dezinfecția cu ultraviolete în valoare de 798.000 lei.  Prețul pentru un robot autonom care dezinfectează cu raze ultraviolete poate varia foarte mult, în funcție de caracteristicile cerute de spitale.  Totuși, costurile pentru soluțiile de top din această gamă, dezvoltate în Danemarca și folosite și la Institutul Național “Matei Balș”, nu depășesc 90.000 de dolari, conform relatărilor din presă, adică de aproape două ori mai puțin decât prețul plătit de Spitalul de Boli Infecțioase Brașov.

Zoe şi Pauletta, ,,tunul” de 1,5 milioane de lei de la spitalul din Făgăraş

Afacerea roboților începuse încă din 2019 de  firma Sanimed a lui  Cătălin Hideg, în prezent fugit din ţară. Aceasta  a vândut unor spitale din România  roboţi care dezinfectează cu ultraviolet  la suprapreţ.  Doi roboţi ,,Zoe şi Pauletta” au fost achiziţionaţi de Spitalul Municipal Făgăraş cu un adaos comercial de peste 320%.  Monitorul de Făgăraş a prezentat la acea vreme  ,,tunul” pe banii publici pus la cale de conducerea spitalului din municipiu.  O acţiune similară cu cea din 2015 când s-a  evaporat din bugetul de investiţii al spitalului din Făgăraş 60% printr-o suveică de firme, adaosul comercial practicat  fiind de 250%, aşa cum au constatat inspectorii Curţii de Conturi. Este lesne de înţeles că persoanele care au parafat achiziţiile au ştiut încă de la început că investiţia se va transforma într-o ,,afacere”,  una  cu iz penal, dosar penal nr. 168/P/2017.   Tot dintr-un condei,  în 2019,   bugetul altei investiţii utile  spitalului s-a transformat într-o profitabilă ,,afacere” pentru cei care  au păstorit-o. Două milioane de lei a fost suma alocată şi cheltuită pentru doi roboţi, dar costul real al acestora a fost puţin peste  600.000 lei. Adaosul comercial aplicat roboţilor a fost de 328%, ceea ce înseamnă că Spitalul Făgăraş a achiziţionat un robot cu un million de lei  când costul real al acestuia era de aproximativ  305.000 lei.   În ambele cazuri bugetul investiţiilor a fost asigurat 90% din bugetul Ministerului Sănătăţii, iar 10% din bugetul local al Făgăraşului.

Doi roboţi cu adaos comercial de 328%

425.531  euro, titra Monitorul de Făgăraş în 2019. Cam atât  a plătit spitalul din Făgăraş unei firme din Bucureşti pentru ,,Zoe şi Pauletta”, cei doi roboţi  Xenex  care elimină infecţiile  intraspitaliceşti. În condiţiile în care  un astfel de aparat   are preţul de intrare în ţară până la  65.000 euro, aşa cum au  constatat ziariştii de la libertatea.ro.  Un preţ mai mult decât triplu plătit din banii publici. Pentru cei 2 roboţi  Xenex ajunşi la Făgăraş pe la mijlocul verii 2019, investiţia  a fost de aproximativ două milioane de lei, respectiv 425.000 euro,  suma fiind  asigurată de Primăria Făgăraş (10%) şi Ministerul Sănătăţii (90%). Un ,,tun” de 1,5 millioane de lei, cam 70% din valoarea invetiţiei. Ca la indigo se repetă situaţia din 2015, când Spitalul Municipal Făgăraş a achiziţionat aparatură  medicală la suprapreţ, afectând bugetul total al investiţiei cu un milion de lei. Diferenţa este că în cazul ,,tunului” din 2019, cei care l-au păstorit au fost mai lacomi.  Iţele afacerilor au ajuns, în 2015,  la unii reprezentanţi din instituţiile centrale din Bucureşti, iar în 2019 bat spre  Academia SRI. S-au lăudat cu această investiţie Mariana Câju, omul numit de primar în CA-ul spitalului, şi primarul, dar n-au amintit nimic de costul achiziţiei aşa cum era normal fiind vorba de banii publici.   Cu banii plătiţi firmei Sanimed SRL se puteau achiziţiona minim 6 astfel de aparate care să elimine infecţiile intraspitaliceşti.  Dar pentru Zoe şi Pauletta s-a acceptat, culmea, un adaos comercial de 328%.

Spun doar ce le convine

Mariana Câju şi primarul s-au fotografiat cu roboţii pentru a impresiona  opinia publică,   fără să justifice  însă  costurile acestora.

•  ,,Spitalul din Făgăraş este cea de-a treia unitate spitalicească din România care deţine roboţi americani de ultimă generaţie pentru combaterea infecţiilor nosocomiale. Prima unitate spitalicească a fost Spitalul Clinic „Dr. Victor Babes” (1 robot Xenex), iar cea de-a doua Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 roboti Xenex).  Reprezentanţii spitalului îşi doresc ca şi alte spitale din judeţul Braşov să îşi achiziţioneze astfel de aparate, şi fac o invitaţie către orice autoritate publică (Consiliul Judeţean, primării, spitale) să vină şi să vadă cum funcţionează roboţii” declara presei Câju.

După ce presa a descoperit ,,afacerea”, conducerea spitalului n-a mai apărut în faţa făgărăşenilor cu explicaţii.   (Lucia BAKI)