Pe data de 2 iunie 1997 a fost semnat Tratatul de la Neptun privind relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre Româna şi Ucraina, tratat semnat de către preşedinţii Emil Constantinescu şi Leonid Cucima. La acea dată preşedintele senatului era Petre Roman, iar ministrul de externe, Adrian Severin. Tratatul a fost semnat în mare secret, la Neptun, în condiţii de maximă securitate. Populaţia României nu a fost informată, iar întreaga poveste era trecută sub tăcere. Era vorba de o ruşinoasă recunoaştere a anexărilor ilegal făcute de către URSS în iunie 1940, la 57 ani distanţă după ce chiar PCR ezitase să facă asta.
Scurt istoric
În urma ultimativelor din 26-29 iunie 1940, URSS avea să anexeze Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, braţul Chilia şi insula Şerpilor. Atfel, se punea în practică înţelegerea secretă dintre Hitler şi Stalin, ratificafă în anexele Pactului secret Ribentrop-Molotov încheiat la 23 august 1939. După preluarea abuzivă a Basarabiei şi Bucovinei de Nord de către URSS, la 10 iulie 1940, în şedinţa biroului politic al CC al PCUS şi consiliul comisarilor poporului din URSS ţinută la Moscova se ia decizia de reunire a populaţiei moldoveneşti a Basarabiei cu populaţia moldovenească din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească. RASSM era o entitate teritorială creată de Stalin în 1924 şi care justifica pretenţiile ruseşti asupra Basarabiei. În Tratatul de pace de la Paris, 1947, graniţa de est a României mutilate de Pactul Ribentrop-Molotov din 1940 este reconfirmată, nu a existat o altă înţelegere sau alte negocieri care să ia în calcul structura etnică a Basarabiei şi Bucovinei sau dreptul istoric. (Partea I, Frontiera, art 1: ,,Frontierele României indicate în harta anexă a tratatului de faţă vor fi cele care erau în fiinţă la 1 ianuarie 1941, cu excepţia frontierei româno-ungare, care este defiinită în art. 2 al tratatului de faţă”).
Denunţarea Pactului Ribentrop-Molotov
Pactul Ribentrop-Molotov a fost denunţat în 1989 de sovietul suprem al URSS şi la 24 iunie 1991 de Parlamentul României care- l declara ,,ab initio nul şi neavenit”. În nişte condiţii extrem de tensionate, în 1991, pe fondul destrămării URSS, Marea Adunare Naţională de la Chişinău proclama independenţa Republicii Moldova. Parlamentul adopta Declaraţia de independenţă şi fixa ca imn de stat ,,Deşteaptă-te române”, iar ca steag tricolorul (roşu, galben şi albastru). În 28 noiembrie 1991, Parlamentul României emite o declaraţie prin care reaminteşte orignea românească a teritoriilor din dreapta Prutului, moştenite de Ucraina de la fosta URSS. În aprilie 1993, Guverul României adresează o cerere Guvernului Ucrainei prin care se atrage atenţia asupra faptului că prin dispariţia URSS şi apariţia a două state noi la graniţa de est a României,respectiv Republica Moldova şi Ucraina, fostul tratat privind regimul frontierei de stat româno-sovietice din 1961 a devenit caduc.
Tratatul de la Neptun
Situaţa rămâne neschimbată până în iunie 1997 când este semnat Tratatul de frontieră cu Ucraina. ,,Suntem dispuşi să recunoaştem graniţele actuale. Această recunoaştere a realităţii va forma întradevăr baza tratatului…Insula Şerpilor este şi ea teritoriu ucrainean” declara, în 1997, Emil Constantinescu postului de radio Nova Mova din Ucraina. Emil Constantinescu şi Adrian Severin au călcat în picioare declaraţiile solemne ale Parlamentului României din iunie şi noiembrie 1991 deşi din SUA se primiseră semnale să nu renunţăm aşa uşor. (Col (r) Gheorghe Serendac, preşedintele filialei PRM Făgăraş)
