Locuitorii satului Nadăş din judeţul Arad au trăit o cutremurătoare experienţă în ultimii 15 ani. Satul lor şi peste 8000 ha de teren şi pădure au fost retrocedate prin hotărâre jdecătorească unei familii. S-a creat astfel un precedent periculos, ca, tot prin hotărâre jdecătorească, să poată fi retrocedate comune, oraşe şi chiar judeţe sau regiuni ale României. Precum era în vremea grofilor când localncii erau iobagi pe pământuile acestora. Nădăşenii bat ţara în lung şi-n lat din 2006 şi aşteaptă la uşile instanţelor judecătoreşti cu speranţa ca magistraţii să aleagă dreptatea şi să pună obstacol în calea acestor retrocedări ilegale. Dar să reamintim lungul şir de procese prin care nădăşenii încearcă să-şi apere satul şi averea lor moştenită de la străbuni.
Sentinţa prin care au fost lăsaţi localnicii fără sat
Prin sentinţa civilă 657/2007, pronunţată de Judecătoria INEU de judecătoarea Luciu Mariana, în Dosarul nr. 457/2006, s-a retrocedat soţilor COLŢEU VIORICA şi COLŢEU MIHAI ALEXANDRU, suprafaţa de 8647 ha, suprafaţă ce reprezintă întreaga suprafaţă a satului Nadăş, comuna Tauţ din Judeţeul Arad. Împotriva sentinţei s-a promovat recurs de cele două comisii de fond funciar, recurs admis de Tribunalul Arad, dar tot la nivelul acestei instanţe, magistraţii IOAN TRIFA şi LIANA JUNC au admis în condiţii de nelegalitate o contestaţie în anulare, condiţiile de nelegalitate fiind susţinute chiar de un alt membru al completului care a făcut opinie separată, OTTO SZEP. Prin admiterea acestei contestaţii în anulare, experimentul juridic a fost finalizat şi familia COLŢEU, a preluat satul, a exploatat pădurea şi ca în vrema fanariotă sătenilor le-au fost luate sălaşurile, livezile şi recoltele, fiind obligaţi să dea uium familiei COLŢEU şi pentru fructele de pădure şi ciupercile care le culegeau din pădure, aşa cum explică Nicolae Rad din Nadăş. Familia COLŢEU i-a prejudiciat nu numai pe săteni, dar şi statul român, care conform expertizei DNA, prejudiciul este estimat la peste 20.000.000 euro.
Tragediile din Nadăş după retrocedarea satului
După retrocedarea satului, au fost săteni care au decedat de supărare pentru că le-au fost luate proprietăţile, alţii au avut tentative de suicid, fiind de nototietate cazul Anei Biriş, când s-a văzut cu familia COLŢEU împreună cu executorul GALUŢI ALEXANDRU la poarta sălaşului, la propriu şi-a pus ştreangul de gât, fiind salvată în ultimul moment. Familia BIRIŞ de 50 de ani stăpânea acest sălaş, nefiind deranjată nici de comunişti, dar a fost alungată de familia COLŢEU. Instanţele penale au dovedit că soţii Colţeu au dobândit satul şi alte proprietăţi din municipiul Arad prin documente false.
Avocatul Vasilica Coroiu de la baroul Bucureşti s-a alăturat sătenilor
În 2013, sătenii au primit sprijin din partea altor cetăţeni români, care au înţeles durerea şi îngrijorarea nădăşenilor şi i-au ajutat inclusiv cu sprijin juridic. Avocatul COROIU VASILICA din BAROUL BUCUREŞTI s-a alăturat nădăşenilor în acest lung şir de procese. Urmare a unei plângeri penale formulate la DNA TIMIŞOARA de sătenii Rad Nicolae şi Biriş Iovu, prin avocat Coroiu Vasilica, s-a constatat că actul care a stat la baza retrocedării satului, un certificat de moştenitor, a fost întocmit de notarul din Arad, Adrian Vlai , prin fals intelectual, motiv pentru care a fost sesizată instanţa penală pentru desfiinţarea înscrisului. Cu această procedură a fost investită Curte de Apel Timişoara, secţia penală, care prin Hotărârea penală nr. 415/2016 a admis cererea formulată de procurorii DNA şi a desfiinţat certificatul de moştenitor fals, soluţie menţinută de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE prin Hotărârea penală 603/09.06.2017, pronunţată în Dosarul penal nr. 1191/59/2016.
Calvarul s-a mutat la instanţele civile
Sătenii sperau că prin aceste soluţii, calvarul s-a încheiat. Dar n-a fost aşa. Instanţele civile au înlăturat hotărârile penale, contrar oricăror norme, având în vedere că potrivit legii, hotărârile penale sunt obligatorii pentru instanţele civile. A urmat un alt şir de procese. Nădăşenii au formulat cereri de intervenţie în interesul celor două comisii de fond funciar, COMISIA JUDEŢEANĂ ARAD şi COMISIA LOCALĂ TAUŢ, care au promovat cereri de revizuire a sentinţei de retrocedare 657/2007, cererile de revizuire fiind strămutate la Judecătoria Braşov. Judecătoria Braşov, prin magistrat ANDREEA BEATRICE POPA, a pronunţat sentinţa civilă nr. 733/2020, Dosar nr. 1265/246/2017, prin care a fost respinsă cererea de revizuire, hotărâre contrară soluţiilor penale prin care a fost desfiinţat actul fals care a stat drept temei al retrocedării. Împotriva sentinţei civile 733/2020, s-a formulat recurs de către cele două comisii şi de sătenii nădăşeni intervenienţi, recurs ce s-a judecat la TRIBUNALUL BRAŞOV, în complet constituit din magistraţii: MIA IRINA BÂLC, ANA GÎRLOAŢĂM LIA SPĂTĂCEANU. Acest complet a emis decizia civilă nr. 113/12.11. 2020, prin care s-au admis recursurile, hotărârea dată de Judecătoria Braşov a fost casată şi cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Încă un proces la Braşov
Nădăşenii au crezut că după 15 ani de umilinţă, de drumuri, la instanţele din Ineu, Arad, Bucureşti, Olt, Făgăraş, Braşov, Balş şi-au regăsit dreptatea şi libertatea la Braşov. Dar s-au înşelat din nou. Soţii Colţeu au formualt CONTESTAŢIE ÎN ANULARE împotriva deciziei civile 113/12. 11. 2020, Dosar nr. 3675/62/2020, ce urmează a fi soluţionat, cu termen la 11.06. 2021 de magistraţii BOGDANA MARIA MARUŞCA, LAURA SIMONA POPESCU şi NICOLETA MINODORA FAGHI, magistraţi care în anul 2014, în recurs, au respins o altă cerere de revizuire, formulată de Comisia Judeţeană Arad, Comisia Locală Tauţ şi de nădăşeni, prin decizia civilă nr. 146/31.05. 2017, pronunţată în Dosarul nr. 63/226/2014. Menţionăm că magistratul NICOLETA MINODORA FAGHI, în anul 2007, a fost la instanţa din Arad. (Lucia BAKI)