Mergând pe drumul judeţean ce leagă Făgăraşul de Şoarş şi laşi în urmă Mănăsirea Făget-Boholţ, chiar la marginea şoselei, vezi cei mai semeţi stejari din zonă. Sunt obiective ce merită să fie imortalizate , fiind stejari cu vechime de peste cinci secole. Au peste 10 metri înălţime şi o circumferinţă ce se apropie de 2 metri. Stejari seculari am găsit şi în apropierea satului Seliştat. Un alt stejar de peste 600 de ani se află în pădurea satului Gherdeal. ,,În apropiere de Şoarş, char lângă drumul judeţean, sunt mai mulţi stejari bătrâni, de peste 500 de ani, care au peste 1,5 metri în diametru. Sunt impresionanţi!” a spus Dănuţ Timiş, primarul comunei Şoarş. Aceşti stejari sunt protejaţi, aşa cum declară primarul de la Şoarş. Dar cel mai bătrân stejar se află pe o colină din apropierea satului Mercheaşa din comuna Homorod. Este un gorun îmbătrânit de timp, care a fost martor al întemeierii Transilvaniei, specialiştii susţinând că are peste 900 de ani. Un stejar obişnuit pentru a ajunge la un diametru de 70 de centimetri are nevoie de 120 de ani. Acesta are diametrul de 9,3 metri şi o înălţime de peste 21 de metri. Trunchiul imens este cel care ne arată de fapt cât de bătrân este stejarul din Mercheaşa. Şi asta pentru că arborele are o circumferinţă de peste 9 metri şi nu poate fi înconjurat de mai puţin de 8 persoane. A fost descoperit în anul 2009 de o asociaţie din Perşani, care l-a trecut pe lista celor mai spectaculoşi copaci din România. Bătrânul Carpaţilor, aşa cum a fost supranumit stejarul din Mercheaşa a şi câştigat competiţia „Cel mai bătrân arbore din România” în care s-a bătut cu alţi 27 de arbori din ţară. De atunci, reprezentanţii Ocolului Silvic l-au îngrădit şi încearcă să îl protejeze de animalele care pasc în zonă.
Povestea gorunului de la Mercheaşa
Acum mai bine de 900 de ani, un micuţ şi firav lăstar a răsărit plăpând dintr-o ghindă. Bătrânul gorun a asistat la venirea saşilor în Ardeal, la venirea şi plecarea cavalerilor teutoni, apoi la invaziile popoarelor migratoare. A fost martor la toate războaiele şi răscoalele şi, în tot acest timp, a crescut şi a avut norocul să scape de animale, apoi de toporul oamenilor, de trăznete, vijelii sau dăunători. A fost aici atunci când descoperirea Americii era la sute de ani în viitor, când credeam că pământul e centrul universului, sau când România mai avea sute de ani până să devină o ţară. Şi va fi tot aici, la fel de mare şi calm, atunci când noi vom fi istorie. Circumferinţa măsurată la înălţimea de 1,3 m de la pământ este de 9,3 metri. Înălţimea arborelui este de 21,3 metri, coroana e întreagă, rotundă. În plus, până la înălţimea de trei metri de la pământ, are cinci cioturi, urme ale unor ramuri rupte de-a lungul vieţii sale. Stejarul secular de la Mercheaşa a fost descoperit în urmă cu zece ani, în urma unui concurs organizat pentru copii de către Fundaţia „Mihai Eminescu Trust”. O fetiţă din satul Mercheaşa a făcut descoperirea. În 2011, sătenii alături de asociaţia Geopark Perşani au înscris copacul într-un top al celor mai vechi arbori din ţară şi l-au botezat „Bătrânul Carpaţilor”.
Protejat de maşini
După descoperirea gorunului, Asociaţia Carpaterra împreună cu Institutul de Cercetare Agricolă şi Silvică (ICAS) Braşov i-au evaluat vârsta, după o metodă stabilită de cercetătorii englezi, care au măsurat timp de 300 de ani un stejar într-o zonă din Anglia şi au observat că acesta creştea mai mult de un metru într-o sută de ani. Un calcul simplu arată că arborele are 9,3 metri circumferinţa, deci peste 900 de ani. Din evaluările făcute de cercetătorii de la ICAS Braşov a rezultat o vârstă de 923 de ani. În jurul stejarului, la o distanţă de 150 de metri, s-a construit un gard pentru a fi protejat, iar cei care vin cu maşina sunt atenţionaţi să-şi parcheze autoturismul la o distanţă de 400 de metri de copac. Un alt stejar secular se află în judeţul Suceava, localitatea Cajvana, vârsta acestuia fiind estimată prin radiocarbon la 810 ani.
si la calbor, chiar in curtea mea este unul foarte batran si inalt.Noi il curatam doar, nu este voie sa il doboare.