Viorel Olteanu: ,,Profesia de dascăl este o artă”. Patru mandate de primar şi patru decenii la catedră

Primul primar ales prin vot democratic la Victoria după 1990  a fost profesorul de biologie Viorel Olteanu, care a rămas să administreze urbea  timp de 4 mandate, 16 ani, din 1996 până în 2008. De la catedră la fotoliul de primar  n-a fost atât de complicat pentru un profesor,  dar, aşa cum susţine Viorel Olteanu, l-a ajutat în noua funcţie şi experienţa dobândită  ca director de şcoală.  Primul său mandat de primar  se încadra într-o perioadă incertă  când în ţară  era destul  haos, iar legislaţia se schimba peste noapte. ,,Am prins cea mai grea perioadă din primăre” recunoaşte astăzi Viorel Olteanu, fostul primar de la Victoria.  Viorel Olteanu s-a stabilit la Victoria ca profesor la Casa de Copii, instituţie pe care a şi coordonat-o  timp de mai mulţi ani. S-a născut la Bucium, într-o familie de oameni harnici, tatăl său fiind tehnician silvic. Pasiunea pentru biologie a dobândit-o din copilărie, când a locuit cu famlia la cantonul silvic de la Viştea de Sus unde tatăl său administra o pepinieră de conifere. A fost licean la ,,Radu Negru” din Făgăraş, iar studiile universitare le-a urmat la Facultatea de biologie-geografie din Cluj. A profesat la şcoala din Ruja, lângă Agnita, unde  a fost şi director adjunct, iar apoi la Ucea, unde a fost desemnat director coordonator.  La Victoria a condus Casa de Copii, iar după pensionare, în urma concursului susţinut,  a fost director la centrele ,,Castanul” şi ,,Azur”. Nu s-a despărţit de copii, nici când era primar şi nici după pensionare, argumentând că ,,profesia de dascăl este o artă”. Am stat de vorbă cu profesorul Viorel Olteanu, fostul primar, despre munca la catedră şi în administraţia publică.

Primarul fără program de audienţe

Reporter: De ce aţi renunţat la învăţământ pentru administraţia publică?

Viorel Olteanu: Am acceptat să candidez la rugămintea mai multor cetăţeni din oraş, dar şi din Făgăraş. Îmi doream să văd o altă faţă a oraşului,  îmi doream să-i ascult pe cetăţeni, să mă implic în rezolvarea problemelor lor. Nu am agreat niciodată ideea ca oamenii să aştepte la uşa primăriei pentru a fi primiţi în audienţe, astfel că în mandatele mele n-au existat ore de audienţe, eram la dispoziţia cetăţenilor oricând, la primărie, pe stradă, etc. Primul mandat a însemnat cea mai grea muncă, s-au schimbat multe legi, nu erau fonduri, oamenii erau derutaţi, cereau la tot pasul lămuriri. Atunci am organizat şedinţe publice, am înfiinţat sfatul bătrânilor. Aveam puţini angajaţi la primărie, dar  cu bun sumţ şi cu experienţa mea ca director de şcoală şi, deci, ordonator de credite, am reuşit să ne descurcăm bine. Pe primul plan am pus aspectul oraşului: parcări,  asfaltarea străzilor, amenajarea de ronduri cu flori, plantarea de copaci, mobilier urban, iluminat public modern, ghene pentru gunoiul menajer. Luând exemplul altor comunităţi am înfiinţat Asociaţia Intercomunitară Ecosistem  prin  care am reuşit să accesăm fonduri europene, era programul Phare pe vremea aceea, un milion de euro am atras. Şi astăzi se folosesc bunurile achiziţionate prin acel proiect.

,,Să asculţi cetăţenii, ţine de bunul simţ”

R.: Un primar este la dispoziţia cetăţenilor şi nu invers, aşa cum cred şi se comportă unii aleşi, fie ei primari, parlamentari, consilieri,  în ziua de astăzi.  A fost dificilă această misiune pentru dumneavoastră?

V.O.:  Era un lucru normal şi de bun simţ să-i ascult pe cetăţeni şi să le rezolv probemele. Şi pentru acest lucru nu trebuia să mă oblige legea. Am sprijiit localnicii prin înfiinţarea a 100 locuri de muncă pritr-o fabrică de la Tălmaciu. Am introdus telefonia modernă, am schimbat reţelele de apă din oraş care erau vechi de 50 de ani, am sprijinit construirea a 2 săli de sport, a staţiei de epurare a apei uzate, modernizarea centralelor termice, deşi am intenţionat să montăm centrale termice la fiecare scară de bloc, dar Judeţul n-a alocat fonduri, construirea sălii de şedinţe a consiliului local. În 16 ani de mandat s-au realizat mute lucruri noi în oraş, aşa cum se putea la vremea aceea şi cu bugetele avute la dispozziţie. Am sprijinit construirea a două biserici şi a celei de la spital, înfiinţarea Salvamontului, Jandarmeriei, Gardienilor publici, a Trezoreriei, care duă ce n-am mai fost primar s-a desfiinţat, amenajarea şi extinderea cimitirului.

R.: Deşi nu eram în UE, oraşul Victoria a avut parteneriate cu localităţi din alte  ţări. Mai aexistă astăzi acele parteneriate?

V.O.: Am realizat înfrăţirea oraşului cu primăriile din Chevilly- Larue din Franţa, Doors din Olanda şi Lariano din Italia.  Au fost benefice acele parteneriate şi se mai păstrează şi astăzi.

Spitalul din Victoria, cuiul miniştrilor de la Sănătate

R.: Spitalul Orăşeşesc Victoria a fost mai mereu cuiul ministeriabilor, care au dorit desfiinţarea lui. Şi au reuşit. De ce?

V.O.: Mereu s-a încercat desfiinţarea spitalului din oraş şi într-un final s-a reuşit. Mă bucur că primarul actual a reuşit să readucă serviciile spitaliceşti în oraş. În 2003 a fost prima încercare  de desfiinţare, dar am reuşit să salvez spitalul, dar în 2011, când nu mai eram primar, a fost desfiinţat. În 2008 s-a înfiinţat însă Centrul de permanenţă.

,,Primăria juvenilă”, proiect unicat

R.: Cum v-aţi implicat în activitatea  şcolilor?

V.O.: Nu am întrerupt niciodată legătura  cu şcoala. Consider că a fi profesor este o artă, spun asta pentru că nu toţi cei care ajung la catedră sunt şi buni pedagogi. Am avut 2-4 ore pe săptămână  şi atunci când am fost primar.  Am urmărit întotdeauna, prin metodele proprii de predare, dezvoltarea gândirii logice şi compartive a noţiunilor  ştiinţifice, n-am încurajat niciodată şi nici n-am cerut învăţarea pe de rost. Ar fi ideal formarea claselor pe grupe de nivel, astfel s-ar evita  situaţiile în care elevii superdotaţi să se plictisească la cursuri.  Abordarea învăţământului în ziua de astăzi este însă deficitară şi rezultatele se văd la examene. Pe de altă parte, şcolile profesonale sunt absolut necesare în prezent. Deşi sunt pensionar urmăresc ceea ce se întâmplă cu învăţământul românesc şi, trebuie să recunosc, nu sunt lucruri bune. Revenind la mandatele de primar, în privinţa şcolilor şi a elevilor am reuşit să modernizez clădirile şcolilor şi a incintelor, am atras elevii în diverse concursuri organizate de primărie, am implicat elevii în administraţia publică înfiinţând ,,Prmăria juvenilă”, un proiect unicat pe ţară care a fost preluat şi în alte localităţi. Am reînfiinţat clubul elevilor la cererea inspectoratului şcolar şi am urmărit  cazurile de abandon şcolar pentru a elimina acest flagel.

,,Avem nevoie de conducători competenţi şi patrioţi”

R.: România de azi, încotro? Ce ar trebui  schimbat?

V.O.: În primul rând avem nevoie de conducători competenţi şi patrioţi, de legi utile pentru cetăţeni, trebuie eliminată manipularea şi minciuna  din lumea politică, trebuie respectată legea fundamentală a ţării-Constituţia, avem nevoie de ordine şi disciplină la toate nivelurile, pornind de la primării până la preşedinte,  trebuie  sprjinit mediul privat şi nu să fie sugrumat, avem mare nevoie de specialişti, dar nu aceia cu diplome cumpărate,  în sănătate şi învăţământ. Este absolut necesar să fie redus numărul de parlamentari, care să fie aleşi nominal şi nu pe liste, la fel şi la consiliile locale şi judeţene.

,,Un vaccin eficient nu se poate realiza rapid”

R.: Trecem dintr-o stare de alertă într-alta invocând pandemia. Ce părere aveţi despre vaccinul anticovid?

V.O.: Consider că un vaccin eficient nu se poate realiza rapid. Vaccinul conţine microbi morţi sau atenuaţi, apoi se fac probe pe cobai şi mai apoi pe oameni. Un vaccin produce imunitate, adică formează anticorpi. În celula umană există ARN-m (mesager), care are rolul de a prelua informaţia din ADN, când acesta se replică semiconservativ (se înmulţeşte). Informaţia este preluată dintr-o singură genă, de regulă, pentru a se realiza sinteza proteică ,,in vivo” (relaţia ADN-ARN-proteine). (Lucia BAKI)