Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente depuse de PNL şi PSD aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.
- Printre amendamentele propuse de PSD şi adoptate de Senat s-au numărat posibilitatea amânării cu 6 luni, la cerere, a plăţii facturilor la energie electrică şi gaze pentru consumatorii vulnerabili, dar şi plafonarea profitului furnizorilor la maximum 5% raportat la costurile de furnizare.
- Amendamentele aduse de PNL au prevăzut majorarea sumelor plătite de la bugetul de stat în contul facturilor pentru consumatorii casnici, plafonarea preţului, pentru consumatorii casnici, precum şi exceptarea de la plată a certificatelor verzi, a contribuţiei de cogenerare şi a accizei şi reducerea TVA pentru cei noncasnici. „Pentru clienţii casnici – acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh (faţă de 0,21 lei/kWh în prezent), în cazul energiei electrice şi în valoare de cel mult 33% (faţă de 0,33% în prezent) din valoarea componenţei preţului gazului natural din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale, în condiţiile prevăzute în prezenţa ordonanţa”, precizează unul dintre amendamentele PNL. Pentru consumatorii noncasnici, s-a convenit exceptarea, în cazul energiei electrice, de la plata contravalorii certificatelor verzi, a contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă, accizei, precum şi exceptarea, în cazul gazelor naturale, de la plata contravalorii accizei. TVA va fi redusă la 5%.
Plafonarea preţurilor la 1 leu/kWh
Un alt amendament votat de Senat se referă la plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pentru clienţii casnici, la cel mult 1 leu kWh, iar pentru gaze la 0,37 lei/kWh. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic. Legea de aprobare a OUG 118/2021 prevede şi o supraimpozitare pentru producătorii de electricitate. Venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%, este varianta votată în comisii.
Asociaţia Energia Inteligentă cere declanşarea Stării de Alertă Energetică
Asociaţia Energia Inteligentă cere, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, premierului şi Parlamentului, declanşarea Stării de Alertă Energetică şi supraimpozitarea supraprofiturilor furnizorilor. Asociaţia consideră necesară abordarea problemei energetice printr-un Plan de Urgenţă Energetică, în doi paşi, primul în care s-ar diminua povara fiscală şi s-ar regândi acţiunile compensatorii şi un al doilea pas, prin care s-ar introduce noi acţiuni de reglementare a pieţei pentru o perioadă determinată, care se vor aplica doar în condiţiile în care măsurile Pasului 1 nu vor mai fi suficiente. Printre măsurile cerute de asociaţie se numără: reducerea TVA, a accizelor şi a taxelor din factura la energie şi gaze; transferul unei părţi din costurile cu gazele şi energia electrică din iarnă în vara anului 2022; supraimpozitarea supraprofiturilor furnizorilor; înfiinţarea de urgenţă a Entităţii pentru Soluţionarea Alternativă a Litigilor; plafonarea preţurilor energiei şi a profiturilor furnizorilor; suspendarea temporară a exporturilor; introducerea coşului de import astfel încât cantităţile de energie (gaze şi energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor; plafonarea preţului producătorilor pentru energia/gazele nevândute; şi măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare.
BNR: Scumpirea energiei ar putea aduce falimente
Scumpirea energiei ar putea aduce falimente şi restructurări după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului BNR. „Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc totuşi incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creşterii deosebit de ample a preţurilor energiei şi a altor materii prime şi bunuri intermediare, precum şi al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Condiţiile de pe piaţa muncii ar putea fi afectate şi de extinderea digitalizării şi automatizării pe plan intern, precum şi de o creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate”, se arată în minuta BNR.
