Semne cã rãzboiul din Ucraina a trecut la o nouã fazã

Joe Biden, discurs istoric în Polonia: Este testul generațþiei noastre, Ucraina nu va fi niciodatã a Rusiei, nu vã temeți

La puțin peste o lunã dupã ce primele rachete balistice au lovit aeroportul internațional din Kiev, campania rusã a fost perturbatã și deraiatã de rezistența ucraineanã încãpãțânatã — și în ultimele zile de contraatacuri agile pe mai multe fronturi.

O nouã fazã: un rãzboi de uzurã

Forþele ruse pãstreazã o superioritate numericã considerabilã – dar nu copleºitoare. Grupurile lor blindate s-au luptat împotriva armelor antitanc furnizate de Occident ºi a dronelor Bayraktar turceºti. Apãrarea antiaerianã ucraineanã a reuºit lovituri importante ºi este acum întãritã cu mii de rachete Stinger fabricate în SUA, potrivit CNN. Sprijinul logistic slab, tacticile îndoielnice, comunicaþiile tactice defectuoase ºi dovezile tot mai mari ale moralului slab în rândul soldaþilor ruºi au permis armatei ucrainene sã opreascã avansul Rusiei în mai multe regiuni ºi sã înceapã o uºoarã contraofensivã. Toate acestea sugereazã cã acest conflict ar putea trece acum într-o nouã fazã: un rãzboi de uzurã în care ruºii ar putea pierde mai mult teren decât câºtigã ºi ar putea suferi probleme ºi mai mari de aprovizionare, deoarece ucrainenii le atacã ºi taie liniile extinse de aprovizionare. Existã indicii cã armata rusã încearcã sã compenseze acest lucru printr-o utilizare mai mare a lansatoarelor de rachete. La nord ºi la vest de Kiev, de exemplu, ruºii par sã sape mai degrabã decât sã caute sã avanseze, bombardând zone precum Irpin ºi Makariv, unde trupele ucrainene au un control slab. În ultimele douã sãptãmâni, s-a înregistrat o creºtere a loviturilor cu rachete ruseºti, de la Lvov în vest la Jitomir în centrul Ucrainei ºi Nicolaev în sud, þinte principale fiind depozitele de combustibil, depozitele militare ºi aerodromurile.

Contraofensiva ucraineanã dã semne cã poate

Un contraatac ucrainean care a început vineri la est de oraºul Harkiv a dus la recucerirea mai multor sate, potrivit administratorului regional. Oleg Sinegubov, administratorul regional Harkiv, a declarat cã o serie de sate din jurul Malaia Rogan au fost reluate de forþele ucrainene. Satele se aflã la aproximativ 20 de kilometri de centrul Harkiv, care a fost aproape încercuit de forþele ruse din primele sãptãmâni ale invaziei. Succesul forþelor ucrainene din jurul Harkivului a fost oglindit mai la nord, lângã oraºul ªumi, unde trupele ucrainene au eliberat o serie de aºezãri. Forþele ucrainene au recâºtigat controlul asupra oraºului Trostianeþ din nord-estul Ucrainei, unde luptele cu soldaþii ruºi au fost încrâncenate, a anunþat sâmbãtã Ministerul ucrainean al Apãrãrii, potrivit AFP. Un contraatac separat în sud, la aproximativ 103 kilometri nord-vest de Mariupol, a dus, de asemenea, la eliberarea a douã sate de forþele ruse, potrivit administraþiei militare regionale Zaporojie.

Limbajul schimbãtor al Moscovei

Pe mãsurã ce campania lor terestrã se nãruie, oficialii ruºi au afirmat cã încercuirea oraºelor ucrainene serveºte de fapt unui scop ulterior: sã împiedice forþele ucrainene sã se concentreze asupra regiunilor separatiste din Donbas. Generalul colonel Serghei Rudskoi, prim-adjunct al ºefului Statului Major al Rusiei, a declarat vineri cã asediarea oraºelor ucrainene ºi deteriorarea infrastructurii militare „ne permit nu numai sã le blocãm forþele, ci ºi sã le împiedicãm sã-ºi întãreascã gruparea în Donbas”. Dar comandamentul forþelor armate ucrainene nu pare convins de aceste intenþii, spunând cã unitãþile ruse se reorganizeazã ºi se consolideazã pentru a înlocui pierderile din luptã. Forþele ruse ar putea urmãri sã continue rãzboiul într-un mod mai restrâns, folosind Donbasul ca un nou punct de plecare, spun analiºtii citaþi de Al Jazeera. Toate acestea sugereazã cã o a doua fazã a conflictului, posibil ºi mai sângeroasã, este pe cale sã înceapã, în vreme ce Rusia încearcã sã revigoreze o campanie terestrã ºovãitoare, în timp ce îºi dubleazã utilizarea rachetelor de croazierã ºi balistice. Mai mult, ºeful serviciilor de informaþii militare ucrainene susþine cã Rusia încearcã sã împartã Ucraina în douã pentru a crea o regiune controlatã de Moscova, dupã ce nu a reuºit sã preia controlul asupra întregii þãri, potrivit Reuters. „De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord ºi Coreea de Sud în Ucraina”, a declarat Kyrylo Budanov, adãugând cã Ucraina va lansa în curând un rãzboi de gherilã în teritoriul ocupat de Rusia. Declaraþiile de la Kiev vin în condiþiile în care liderul autoproclamatei republici Luhansk a spus cã ar putea organiza în curând un referendum privind aderarea la Rusia. „Acum, Rusia trebuie sã decidã ce sã facã: fie pot escalada (rãzboiul – n.r.), fie dez-escalada”, spune pentru BBC Phillips O’Brien, care este profesor de studii strategice la Universitatea din St Andrews. Dez-escaladarea ar fi cea mai raþionalã cale de acþiune ºi ar implica încercarea de a ajunge la un acord, dar „nu par a fi dispuºi sã facã acest lucru acum”, a spus el. O escaladare ar însemna fie reconstruirea armatei de la zero, fie „deschiderea unei cutii de viermi” prin recurgerea la arme chimice, biologice sau nucleare. „Ori dez-escaladeazã (conflictul), ori îl escaladeazã, dar cu ceea ce au acum nu-þi pot atinge obiectivul”, a conchis el.

„Regimul lui Putin nu poate face faþã invaziei”

Potrivit expertului în Europa de Est, istoricul Wolfgang Eichwede, regimul preºedintelui rus Vladimir Putin s-a „împovãrat cu o greutate cãreia nu-i va putea face faþã” fãcând referire la sângeroasa invazie a Ucrainei. Rezistenþa va fi un factor destabilizator pentru agresor pe termen lung, scrie directorul fondator al Institutului Est-European, într-un articol pentru „Weser-Kurier”. „Problemele economice sunt deja atât de mari încât ar trebui compensate în mod repetat prin acþiuni militare”, explicã istoricul. Pe termen lung, un astfel de calcul nu aduce nimic bun, citeazã evangelisch.de. „ªi fosta Uniune Sovieticã s-a prãbuºit sub supraîncãrcarea sa militarã imperialã”. Din perspectivã istoricã, Putin nu numai cã încalcã toate valorile ONU, dar „el acþioneazã împotriva intereselor propriului popor”.

Ce poate face Occidentul/De ce victorii are nevoie Ucraina

Ucraina nu trebuie sã câºtige definitiv; trebuie doar sã reziste suficient de mult pentru ca Rusia sã fie convinsã sã-ºi schimbe planurile. Atunci, pentru a-i ajuta pe ucraineni în continuare, Statele Unite ºi aliaþii sãi pot pur ºi simplu sã construiascã pe ceea ce fac deja. În acelaºi timp, totuºi, SUA trebuie sã fie precaute cu privire la modul în care aceste acþiuni apar la Moscova. Provocaþi prea mult, ruºii pot interpreta greºit semnalele, iar Putin sã atace þinte NATO. Acest lucru ar putea escalada în mod plauzibil la un rãzboi nuclear pe care nimeni nu-l câºtigã, inclusiv Ucraina.

Joe Biden, discurs istoric în Polonia

Preºedintele american Joe Biden a þinut sâmbãtã seara, la Varºovia, probabil cel mai important discurs al mandatului sãu de pânã acum, în care a reafirmat unitatea NATO în faþa agresiunii ruse din Ucraina ºi, invocând cãderea Cortinei de Fier, a spus cã acesta este testul generaþiei actuale pentru a apãra democraþia „sugrumatã” acum de Rusia. El a transmis un mesaj de solidaritate cãtre Ucraina, dar a avertizat cã lupta va fi de duratã. L-a numit pe Vladimir Putin un dictator care vrea sã aducã „decenii de rãzboi”, dar care nu are ºanse sã se menþinã la putere ºi sã înãbuºe dorinþa de libertate. Joe Biden ºi-a început ºi ºi-a încheiat discursul de la Varºovia fãcând referire la mesajul transmis de Papa Ioan Paul al II-lea, nãscut în Polonia, cãtre Uniunea Sovieticã în 1979: „Nu vã fie teamã”, a spus el.

Rusia a sugrumat democrația. Va fi o bãtãlie de duratã

„Suntem din nou într-o mare bãtãlie pentru libertate, o bãtãlie între democraþie ºi autocraþie, între libertate ºi represiune. În aceastã bãtãlie, trebuie sã fim lucizi. Aceastã bãtãlie nu va fi câºtigatã nici în câteva zile, nici în câteva luni. Trebuie sã ne întãrim pentru lupta lungã care ne aºteaptã”, a declarat preºedintele american în discursul rostit în faþa polonezilor ãi ucrainenilor adunaþi în faþa Castelului Regal din Varºovia. „Ungaria în 1956, Polonia în 1956 ºi apoi din nou în 1981, Cehoslovacia în 1968 – tancurile sovietice au zdrobit revoltele democratice, dar rezistenþa a continuat pânã când, în cele din urmã, în 1989, Zidul Berlinului ºi toate zidurile dominaþiei sovietice, au cãzut ºi poporul a învins. Bãtãlia pentru democraþie nu s-a putut încheia ºi nu s-a încheiat odatã cu sfârºitul Rãzboiului Rece. În ultimii 30 de ani, forþele autocraþiei au reînviat peste tot în lume, semnele sale distinctive sunt cele cunoscute. Dispreþul faþã de statul de drept, dispreþul faþã de libertatea democraticã, dispreþul faþã de adevãrul însuºi. Astãzi, Rusia a sugrumat democraþia ºi a cãutat sã o facã ºi în altã parte”, a spus preºedintele american.

Mesaj cãtre ucraineni: Suntem alãturi de voi. Punct!

„Acum, în lupta continuã pentru democraþie ºi libertate, Ucraina ºi poporul sãu se aflã în prima linie, luptând ca sã-ºi salveze naþiunea, iar rezistenþa lor curajoasã face parte dintr-o luptã mai amplã pentru principiile democratice esenþiale care îi unesc pe toþi oamenii liberi”, a declarat liderul de la Washington. „Mesajul meu pentru poporul ucrainean este un mesaj pe care l-am transmis astãzi ministrului de externe ºi ministrului apãrãrii din Ucraina, care cred cã sunt aici în aceastã searã: Noi suntem alãturi de voi. Punct”, a subliniat preºedintele american, în uralele mulºimii. Preºedintele Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin cã a spus minciuni „neruºinate” atunci când a afirmat în mod fals cã, prin invazia sa, încearcã sã denazifice Ucraina. „Sub false pretenþii de solidaritate etnicã, a anihilat naþiunile vecine. Putin are tupeul sã spunã cã denazificã Ucraina. Este o minciunã, este pur ºi simplu cinic ºi el ºtie asta. ªi este, de asemenea, o minciunã neruºinatã. Preºedintele Zelenski a fost ales în mod democratic, este evreu, familia tatãlui sãu a fost anihilatã în holocaustul nazist ºi Putin are îndrãzneala – ca toþi autocraþii dinaintea lui – sã creadã cã prin puterea sa va face dreptate”, a afirmat Biden.

„Voi, popor rus, nu sunteți dușmanul nostru!”

Pe de altã parte, Joe Biden a avut grijã sã facã o distincþie clarã, în discursul sãu, între acþiunile lui Vladimir Putin ºi restul populaþiei ruse. El a spus cã Vladimir Putin este singurul vinovat pentru tot ceea ce se întâmplã, iar ruºii „nu meritã” acest rãzboi. „Voi nu sunteþi duºmanii noºtri, iar acestea nu sunt acþiunile unei naþiuni mãreþe, Putin v-a izolat de restul lumii, nu este rãzboiul vostru”, le-a transmis Joe Biden ruºilor, notând cã 200.000 de oameni au pãrãsit Rusia numai într-o lunã. El a spus cã a lucrat cu liderii ruºi timp de decenii, încã din timpul Rãzboiului Rece. „Întotdeauna am vorbit direct ºi sincer cu voi, poporul rus. Permiteþi-mi sã vã spun urmãtorul lucru, dacã puteþi sã ascultaþi: voi, poporul rus, nu sunteþi inamicul nostru. Refuz sã cred cã sunteþi de acord cu uciderea copiilor ºi bunicilor nevinovaþi. Sau cã acceptaþi ca spitale, ºcoli, maternitãþi, pentru numele lui Dumnezeu, sã fie bombardate cu rachete ºi bombe ruseºti. Sau ca oraþele sã fie încercuite astfel încât civilii sã nu poatã fugi, sã li se taie aprovizionarea ºi sã se încerce sã-i înfometeze pe ucraineni pânã la supunere. Milioane de familii sunt alungate din casele lor, inclusiv jumãtate din toþi copiii din Ucraina. Acestea nu sunt acþiunile unei naþiuni mãreþe”, a declarat Joe Biden, adãugând, cu referire la Vladimir Putin: „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rãmâne la putere!”

SUA, decise sã apere teritoriul NATO

Joe Biden a reafirmat cã NATO este o alianþã defensivã ºi cã nu a urmãrit niciodatã anihilarea Rusiei. Costurile „rapide ºi punitive” sunt singurele soluþii care vor determina Rusia sã îºi schimbe direcþia, a spus el. În acelaºi timp, preºedintele SUA a avertizat cã lumea democraticã trebuie sã se „cãleascã” pentru o „luptã lungã” în rãzboiul dintre Rusia ºi Ucraina ºi a reamintit în context cã NATO ºi-a întãrit flancul estic în faþa agresiunii ruse. El a avertizat din nou Moscova, pe un ton dur: sã nu-i treacã prin cap sã se atingã de vreun centimetru din teritoriul NATO! „Forþele americane nu se aflã în Europa pentru a se angaja într-un conflict cu forþele ruseºti, forþele americane sunt aici pentru a apãra aliaþii din NATO”, a spus el. „Am venit cu un mesaj foarte clar: trebuie sã acþionãm acum ºi sã rãmânem uniþi. Nu va fi uºor. Dar este testul generaþiei noastre, este sarcina generaþiei noastre sã apere democraþia în faþa unui dictator”, a mai spus Joe Biden, care ºi-a încheiat discursul tot cu cuvintele papei Ioan Paul al II-lea: „Nu renunþaþi la speranþã ºi nu vã temeþi!”

Casa Albã vine cu lãmuriri: Biden nu a fãcut apel la o „schimbare de regim” în Rusia

Preºedintele american Joe Biden, care a declarat într-un discurs, sâmbãtã, la Varºovia, cã omologul sãu rus Vladimir Putin nu ar mai trebui „sã rãmânã la putere”, nu a fãcut apel la o „schimbare de regim” în Rusia, a precizat ulterior un oficial de la Casa Albã, relateazã AFP. „Ceea ce a vrut sã zicã preºedintele (Biden) e cã lui Putin nu i se poate permite sã îºi exercite puterea asupra þãrilor vecine sau asupra regiunii. El nu a vorbit despre puterea lui Putin în Rusia, nici despre o schimbare de regim”, a explicat oficialul de la Casa Albã.

Reacția Kremlinului dupã ce Biden a spus cã Putin nu mai poate rãmâne la putere

Preºedinþia Rusiei a criticat, sâmbãtã searã, afirmaþiile fãcute în capitala Poloniei de preºedintele SUA, Joe Biden, subliniind cã nu decide liderul de la Washington cine conduce Rusia. Kremlinul a comentat sâmbãtã o remarcã a preºedintelui american Joe Biden, potrivit cãreia Vladimir Putin „nu poate rãmâne la putere”, spunând cã depinde de ruºi sã-ºi aleagã propriul preºedinte. „Acest lucru nu este decis de Biden. Preºedintele Rusiei este ales de cetãþenii ruºi”, a declarat un oficial de la Kremlin, citat de agenþia Reuters ºi de postul de televiziune BBC News. În discursul de la Varºovia, Joe Biden l-a catalogat pe Vladimir Putin „dictator” ºi a apreciat cã „nu poate rãmâne la putere”. De asemenea, preºedintele SUA le-a transmis cetãþenilor ruºi cã ei nu sunt consideraþi „inamici” de cãtre Statele Unite. Un oficial de la Casa Albã a spus cã Biden nu a cerut „schimbare de regim” în Rusia, ci cã acesta s-a referit doar la puterea Rusiei asupra Ucrainei ºi celorlalþi vecini ai sãi. „Ideea enunþatã de preºedinte a fost cã lui Putin nu i se poate permite sã exercite putere asupra vecinilor sau asupra regiunii. Nu s-a referit la puterea exercitatã de Putin în Rusia sau la vreo schimbare de regim”, a explicat oficialul de la Casa Albã, citat de site-ul Axios.com.

Extrase din discursul lui Joe Biden

•  Putin are tupeul sã spunã cã el „denazificã” Ucraina. Este o minciunã. Este pur ºi simplu cinic ºi ºtie foarte bine acest lucru. Este de asemenea, neruþinat. Preºedintele Zelenski a fost ales în mod democratic, este evreu, familia tatãlui lui a trecut prin Holocaustul nazist.
•   Țineți minte cã provocarea acestui moment este provocarea unei generaþii. Kremlinul vrea sã prezinte NATO ca un proiect imperial care vrea sã destabilizeze Rusia. Nimic mai fals. NATO este o alianþã defensivã.
• De atâtea ori a spus cã nu va invada Ucraina, de atâtea ori a spus cã trupele ruse amplasate de-a lungul frontierei sunt doar pentru exerciþii. Toþi cei 198.000 de soldaþi. Pur ºi simplu nu existã nicio justificare, nicio provocare pentru cã Rusia a ales calea rãzboiului. Este un exemplu al unuia dintre cel mai vechi impulsuri umane, de a folosi forþa brutã ºi dezinformarea pentru a-þi satisface dorinþa pentru putere absolutã, pentru control absolut.
• Trupele americane sunt în Europa, dar nu sunt aici ca sã atace trupele ruse, trupele americane sunt aici ca sã-i apere pe aliaþii NATO. Nici sã nu vã gândiþi sã încercaþi sã ocupaþi un singur inch din teritoriul NATO! Avem o obligaþie sacrã, o obligaþie sacrã potrivit Articolului 5, de a apãra fiecare centimetru din teritoriul NATO.
• Putin a crezut cã ucrainenii vor sta cu capul plecat ºi nu vor lupta. În schimb, trupele ruse ºi-au gãsit naºul!
• Poporul rus nu este inamicul nostru. Acum, agresiunea provocatã de Vladimir Putin v-a rupt pe voi, poporul rus, de restul lumii ºi trage Rusia înapoi în secolul XIX. Voi nu sunteþi aºa. Nu asta vã rezervã viitorul, familiilor ºi copiilor voºtri. Vã spun adevãrul: nu meritaþi acest rãzboi. Putin poate ºi trebuie sã punã capãt acestui rãzboi. Naþiunea americanã este alãturi de voi.

•   În acest moment, sã lãsãm cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea sã fie la fel de puternice ca întotdeauna. Sã nu vã pierdeþi niciodatã speranþa! Sã nu aveþi niciodatã îndoieli! Sã nu vã daþi bãtuþi niciodatã ºi sã nu vã simþiþi niciodatã descurajaþi! Nu vã fie teamã! Un dictator hotãrât sã refacã un imperiu nu va reuºi niciodatã sã elimine dorinþa oamenilor de a fi liberi. Brutalitatea nu va învinge niciodatã dorinþa oamenilor de a fi liberi! Rusia nu va obþine niciodatã victoria în Ucraina, deoarece oamenii liberi refuzã sã trãiascã într-o lume întunecatã ºi fãrã speranþã. Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rãmâne la putere!