Sfântul Ilie, sărbătorit în 20 iulie, este cunoscut ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Se spune că a primit de la Dumnezeu darul de a deschide și închide Cerurile.
Ilie, care înseamnă ‘’Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.
Cunoscut în credinţa ortodoxă ca fiind un Sfânt drept, corect, bun la suflet, acesta a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu puterea de a lupta împotriva lor.
Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a iertat. L-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc. trasă de cai albi, înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăzneste demonii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au provocat.
Și, pentru că demonii, înspăimântați, se ascund pe pământ, prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar in trupul unor animale, Sfântul Ilie trăznește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Tradiţia ne spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie
Se spune că în ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acestea, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.
În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.
Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap, pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.
Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine. Această activitate se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.
Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.
De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.
Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc
Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.
Ce nu ar fi bine să faci de Sfântul Ilie
- nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină)
- îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană
- oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere
- se duc berbecii la berbecar
- dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile
- se spune că dacă porți ramuri de salcie, te ferești de trăznete
- vrăjitoarele culeg plantele cu ajutorul cărora fac farmece
- oamenii trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu
- dacă va ploua în această zi, pomii îşi vor strica roadele şi recolta va fi săracă
- fetele tinere, nemăritate, îşi pot visa alesul de Sfântul Ilie.
