Centenarul Încoronării Suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I și Regina Maria (1922-2022) va fi marcat și la Făgăraș prin prezentarea expoziției itinerante realizate de Despărțământul ASTRA organizate cu lucrările artistului plastic Petrică Buhnici, originar din municipiul Codlea. Expoziția se află în Cetatea Făgărașului, iar vernisajul va avea loc vineri, 23 septembrie, începând cu ora 13.00.
- ,,Manifestarea de astăzi este rodul colaborării Despărțămintelor Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA, „Nicolae Căliman” din Codlea, „Eugen Hulea” din Alba Iulia, „Ion Codru Drăgușanu” din Făgăraș, „Frații Popeea” din Săcele și „Vasile Moga” din Sebeș. La vernisaj vor participa și reprezentanții altor despărțăminte din țară și președintele prof. univ. dr. Dumitru Acu și Dragoș Mircea, președintele Despărțământului ,,Nicolae Căliman“ din Codlea, principalul organizator. Expoziția itinerantă, înscrisă în seria manifestărilor dedicate Centenarului Încoronării Regilor Ferdinand I și Maria, a constat în expunerea a zece busturi ale personalităților care au participat și au contribuit decisiv la mărețul act de la 15 octombrie 1922“ a declarat prof. Mihaela Georgeta Gârlea, președintele Despărțământului „Ion Codru Drăgușanu” din Făgăraș.
Nouă sculpturi expuse
Sunt expuse sculpturile Regelui Ferdinand I (în dublu exemplar), Reginei Maria, Prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, istoricului Nicolae Iorga, Generalului Henri Mathias Berthelot, Mitropolitului primat Miron Cristea al Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitului Nicolae Bălan al Transilvaniei, precum și ale celor doi Președinți ai camerelor Parlamentului României de la acea vreme, respectiv Mihail Pherekyde și Mihail Orleanu.
- ,,Alocuțiunile ce vor fi susținute se vor referi în special la însemnătatea deosebită a ceremonialului Încoronării Regilor României întregite, precum și simbolistica evenimentului din urmă cu un secol. Vom avea la vernisaj și momente artistice. Interpreta de muzică populară, Mioara Marinca, va avea un scurt recital, iar tinerii Lorena și Radu Adam vor interpreta cântece patriotice“ a adăugat prof. Mihaela Gârlea.
Busturile celor nouă personalități istorice vor putea fi admirate până la 2 octombrie 2022. Apoi, expoziția va poposi în mai multe localități din țară, Feldioara, Codlea, Săcele sau Ploiești. Un ultim popas al elementelor expoziției va fi la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.
Legătura dintre Rege și ASTRA
Trebuie spus că Regele Ferdinand recunoştea rolul ASTREI în opera de luminare a neamului nostru şi preţuia mult tradiţiile folclorice, doinele şi portul popular. Interesat de creşterea sentimentului patriotic, el îndemna Academia Română să fie păstrătoarea credincioasă a limbii noastre şi a culturii naţionale. La înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, 4-7 noiembrie 1861, s-a plecat de la principiul valabil şi în zilele noastre: că un popor scapă de jugul robiei sufleteşti, trupeşti şi materiale numai dacă are o cultură proprie puternică, cu ajutorul căreia să-şi mobilizeze toate forţele sale intelectuale şi fizice. Asociaţiunea ,,ASTRA” a fost întreţinută de-a lungul timpului prin stăruinţa, zelul, sacrificiul şi munca dezinteresată a multor români inimoşi şi devotaţi, numindu-i aici pe Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint, Ion Cavaler Puşcariu, Alexandru Şterca Şuluţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţ, Ilie Măcelariu, Gavril Munteanu, Iacob Mureşianu, Atanasie Marienescu, Pavel Vasici, Ion Raţiu, Visarion Roman, Iosif Hodoşiu, Zaharia Boiu, Iacob Bologa, Ioan Negruţiu, Vasile Ladislau Pop, Ioan Micu Moldovan, Iosif Sterca Şuluţiu, Cornel Diaconovici, Alexandru Mocioni, Partenie Cosma, Octavian Goga, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Pan Halippa, Iuliu Moldovan, Ion Lupaş, Iuliu Haţieganu, Ion Agârbiceanu, Alexandru Lapedatu, Ion Breazu, Alexandru Borza, Nicolae Popoviciu. Au conlucrat şi cele două biserici româneşti din Ardeal, episcopul ortodox Andrei Şaguna şi mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu. Spunea Vasile Goldiş în 1923: ,,Cine tulbură această fericitoare armonie, atentează la cel mai preţios bun al neamului nostru, micşorând şansele fericrii sale”. După Marea Unire, Parlamentul recunoaşte prin lege, la 1921, ASTRA ca persoană morală, iar biblioteca ei devine, după doi ani, Bibloteca Naţională a României. După 1948 începe însă decăderea ei, regimul comunist îi confiscă tot patrimoniul dobîndit în timp, iar jaful a continuat şi după 1989. Asociaţiunea ,,ASTRA” este şi azi săracă, dar are dorinţa de a realiza ţelul propus de înaintaşi.
Evenimentele ASTREI din ultimii ani în Țara Făgărașului
În ultimii ani, Despărțământul ASTRA Făgăraș a transformat zona Făgărașului într-un pol de cultură națională prin evenimentele pe care l-a organizat. S-a dovedit că Despărţământul ASTRA Făgăraş este singura asociaţiune din Ţara Făgăraşului care nu lasă generaţiile de astăzi să-şi uite istoria şi personalităţile ei marcante. În 2018, a avut loc sesiunea internaţională ,,Pe urmele unităţii naţionale în Făgăraşul istoric” dedicată Bicentenarului naşterii lui Aron Pumnul şi Ion Codru Drăguşanu, personalităţi marcante cu care Ţara Făgăraşului se mîndreşte, dar şi Centenarului Marii Uniri. Evenimentul s-a desfășurat în Cetatea Făgărașului, Cuciulata și Drăguș. Ce ar fi avut de spus Andrei Şaguna sau Iacob Bologa sau Iuliu Moldovan, ca de altfel şi ceilalţi preşedinţi care au condus ASTRA de-a lungul vremii, văzând cum sătenii se implică şi varsă lacrimi când se vorbește despre înaintaşii lor? Profesorul universitar Ioan Sabău Pop, împreună cu preotul Mircea Coşofreţ şi-au lansat ineditul volum scris împreună cu profesorul Constantin Ceucă ,,Reforma agrară din România şi optanţii unguri din Transilvania înaintea Societăţii Naţiunilor“. Prof. univ. dr. Ilie Rad, de la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, a lansat, la Cuciulata, volumul ,,Aron Pumnul“, biografia marelui cărturar , cea mai amplă şi documentată lucrare, apărută în a doua ediţie. Un alt eveniment a fost organizat în august 2019, la Cincu, în memoria lui Valeriu Braniște, la împlinrea a 150 de ani de la naşterea lui marelui gazetar și om politice. Cu acest prilej a fost dezvelită o placă din marmură, comemorativă, care a fost montată pe casa în care s-a născut Valeriu Branişte. ,,Valeriu Branişte poate fi asemuit cu George Bariţiu. Au fost oameni ai presei, dascăli şi luptători pentru întregirea neamului. Au dus o luptă împotriva asupritorilor, au cunoscut celulele închisorilor, Branişte mai mult, pentru că au apărat interesele Ardealului. Curios este faptul că a candidat de 2 ori şi n-a fost ales niciodată. Sprijinit de Onisifor Ghibu şi Al. Vaida Voievod l-a readus în ţară pe Emil Racoviţă” a spus prof. unuv. Dumitru Acu, președintele ASTREI. Nu puteau lipsi de pe lista invitaților ASTREI Ruxandra Lugojanu, fiica lui Virgil Branişte, fratele lui Valeriu, şi Sânzâiana Migia, fiica Valeriei Branişte, sora lui Valeriu, iar Mălina Dumitrescu şi Ion Lugojanu, nepoţi mai tineri.
Încoronarea Suveranilor României Mari
După consacrarea internațională a Marii Uniri din 1918, prim ministrul Ion I.C. Brătianu, de comun acord cu Regele Ferdinand, a adus în planul vieții publice problema încoronării, fiind aleasă Alba-Iulia ca loc simbolic de desfășurare. Încoronarea a avut la 15 octombrie 1922, în noua catedrală ortodoxă, în prezența membrilor Parlamentului, ai Guvernului, ai conducerii Armatei și mai multor invitați de marcă din țară și străinătate, precum și a peste 30.000 de simpli participanți. Serviciul religios a fost oficiat simultan în toate bisericile din România. După terminarea slujbei, oficialitățile au ieșit, iar Regele și Regina au urcat pe un podium unde președintele Adunării Deputaților, Mihail Pherekyde, a adus coroana Regelui, iar președintele Senatului, Mihail Orleanu, pe cea a Reginei. În mod simbolic, într-un gest autocrat, Regele Ferdinand I și-a pus singur coroana pe cap, iar apoi a încoronat-o pe Regina Maria. Momentul festiv a fost salutat cu 101 de salve de tun, iar pe platoul din fața catedralei a urmat defilarea trupelor, în fața Regelui și Reginei, aflați călare în fața regimentelor ai căror comandanți onorifici erau. Au fost prezenți reprezentanții diplomatici din 17 țări străine, confirmând simbolic importanța internațională a ceremoniei. Printre aceștia au fost prezenți: Principesa Beatrice de Bourbon, Ducele de York, generalii Berthelot, Foch și Weygand, dar și Regina Maria a Iugoslaviei și Regina Elisabeta a Greciei, fiicele Familiei Regale a României. În mod simbolic, acest eveniment a încheiat procesul de formare al României moderne început prin Revoluția de la 1821, continuat de Revoluția de la 1848, de Unirea Principatelor de la 1859, Independența din 1877 și Marea Unire din 1918.
Proclamaţia Regelui Ferdinand cu prilejul încoronării Sale la Alba Iulia
- ,,Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe tron am rugat Cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi Rege. Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Am venit astăzi cu Regina – care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie – ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul. Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare. Într-aceste clipe gândul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră armată. Pentru răsplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru să culeagă în pace roadele lui binecuvântate şi să propăşească în linişte, frăţie şi muncă harnică. Cu inima plină de dragoste şi credinţă mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpână pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le aibă de-a puterea de rodire în folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă într-o viaţă de armonie şi de dreptate socială. Vreau ca, în hotarele României Mari, toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi de naţionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca să ajute cu toate puterile statul, în care Cel de Sus a rânduit să trăiască împreună cu noi. Vreau ca românii din toate straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei înfrăţiri naţionale, să se folosească toţi de legitima ocrotire a statului. Vreau ca în timpul domniei mele, printr-o întinsă şi înaltă dezvoltare culturală, patria noastră să-şi îndeplinească menirea de civilizaţie ce-i revine în renaşterea Orientului european după atâtea veacuri de cumplite zbuciumări. Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noastre datorii voi avea sprijinul tuturor bunilor fii ai ţării, nedespărţiţi în gând şi-n faptă în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintita unire cu poporul nostru, voi închina toate puterile mele de om şi Rege şi asupra ei chem, în această zi solemnă de înălţare sufletească binecuvântarea celui A-Tot-Puternic”. (Lucia BAKI)