Foto și Video. Sărbătoare la Hălmeag cu prilejul hramului bisericii noi din sat, ,,Sfântul Apostol Andrei“

Mare sărbătoare la Hălmeag, unde miercuri, 30 noiembrie a.c., a fost organizat  hramul bisericii noi, care poartă numele Sfântului Apostol Andrei, apostolul românilor. Evenimentul aniversar a constituit o bucurie pentru comunitatea ortodoxă din Hălmeag, dar la slujbă au participat și credincioși din Șercaia, pentru că parohia din Hălmeag este deservită tot de către preotul paroh din Șercaia, Lucian Streza.  Sfânta Liturghie a fost oficiată de preoții Lucian Streza și Ioan Mitu, iar pr. Ciprian Bîlbă, paroh în Toderița, a predicat la sfârșitul slujbei. A urmat  un parastas pentru cinstirea preoților care au slujit de-a lungul vremii în biserica veche din Hălmeag, după care s-a oficiat Taina Sfântului Maslu de  un sobor de preoți din Țara Făgărașului.

• ,,Biserica nouă, locul în care am oficiat astăzi Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu, a fost construită între anii 2009-2019. Deși nu a fost încă sfințită, ea poartă hramul Sfântului Apostol Andrei. Sunt foarte puține biserici care poartă acest hram în Țara Făgărașului. Din câte știu eu, doar la Berivoi mai este acest hram și la biserica din Râușor, căreia i s-a pus cel de-al doilea hram cu numele Sfântului Apostol Andrei. În anul 2009, când am început să construim biserica nouă la Hălmeag, încă nu era canonizat mitropolitul Andrei Șaguna. Ne bucurăm că astăzi  am oficiat slujba în noul lăcaș alături de colegi și credincioși. A fost o atmosferă de bucurie și căldură sufletească” a spus preotul Lucian Streza.

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă care a avut loc la Fundația ,,Diakonia” din Șercaia.

Biserica veche cu hramul ,,Sf. Nicolae” a fost renovată

În data de 3 iulie a.c. a avut loc târnosirea bisericii vechi, care poartă hramul ,,Sf. Nicolae”. Lăcașul de cult a fost supus unui amplu proces de renovare, tot prin grija și străduința preotului Lucian Streza.

• ,,În data de 3 iulie a avut loc sfințirea bisericii vechi, care este atestată din anul 1801, pe clopotul vechi este scrisă această dată. În acest loăcaș de cult a fost găsit un antimis (N.R- antimisul este o năframă pătrată de in sau mătase, având întipărită pe el icoana punerii în mormânt a Domnului. El este sfințit de episcopul locului cu Sfântul și Marele Mir). În cusătura antimisului sunt părticele de sfinte moaște, deoarece în primele veacuri creștine bisericile se ridicau pe mormintele martirilor. Este așezat întotdeauna pe Sfânta Masă din Sfântul Altar. În colțuri sunt pictați cei patru evangheliști de pe vremea mitropolitului Andrei Șaguna, după cum a scris părintele Gheorghe Grindu în anul 1970. Altarul, sub formă de potir, datează din jurul anului 1800. Pe locul bisericuței arse, românii au ridicat în 1852 actuala biserică, din piatră și cărămidă, la fel ca altarul. Acest an apare și pe vechea toacă de fier găsită în turnul bisericii. Biserica are forma de corabie. Altarul este îngropat parțial în pământ, câte un zid desparte altarul de naos și pronaosul de naos. Din anul 1946 parohia este afiliată la Șercaia. Între 2004-2021 biserica a fost reparată și restaurată în forma actuală. Au fost adăugate pridvorul de la intrarea din biserică, aleea din piatră și anexa” a spus preotul Lucian Streza.

Preoții slujitori cunoscuți ai locului sunt:

• Georgiu Tulbure până în anul 1880,
• Ioan Dumitrescu (1896-1934),
• Gheorghe Ivașcu (1935-1989) care a avut și funcția de protopop între 1946-1949;
• Gheorghe Grindu (1969-1972),
• Mircea Damian (1972-1976),
• Ioan Roșca (1975-1982),
• Adrian Munteanu (1983-1990),
• Traian Rogoz (1991-1995), Victor Dâmboi (1995-1999),
• Gheorghe-Lucian Streza din 1999 și până în prezent.
• ,,Pentru că nu am avut loc să amenajăm o scenă în curtea bisericii vechi, slujba arhierească din data de 3 iulie s-a săvârșit în biserica cea nouă, după ce a fost sfințită biserica veche cu târnosirea altarului, ocazie cu care a fost făcută și Sfințirea cea Mică a Apei ca să putem sluji în ea până la sfințirea ei propriu-zisă” a menționat preotul Lucian Streza.

Atât biserica veche, cât și cea nouă, sunt amplasate într-un loc din care se poate vedea panorama Țării Făgărașului dar și apele Oltului ca un colier.  (Ștefan BOTORAN)