Ca în fiecare an, de 1 decembrie, constatăm că cele trei mari provincii istorice nu sunt încă legate printr-o șosea de mare viteză. Datorită semnării de contracte și finanțării prin PNRR, o parte din autostrăzile ce unesc vechile provincii istorice ar putea fi date în exploatare în următorii ani. ECONOMICA.NET prezintă stadiul la zi al proiectelor de infrastructură rutieră cu importanță deosebită de Ziua Națională.
A1 Sibiu – Pitești
Pentru prima dată, de 1 decembrie, putem vorbi de o autostradă peste Munții Carpați complet contractată. Mai exact, Autostrada Sibiu – Pitești are contracte semnate pe toate secțiunile, inclusiv pe cele dificile, din zona de munte. Cel mai important proiect rutier al României, care închide Coridorul de Transport Pan European IV, începe să se materializeze de anul acesta. Astfel, secțiunea 1 Sibiu – Boița, construită de austriecii de la Porr, urmează să fie dată în trafic pe 15 decembrie. Același constructor a câștigat contractul pentru secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș, în vreme ce italienii de la WeBuild și-au adjudecat secțiunile 3 Cornetu – Tigveni și 5 Curtea de Argeș – Pitești. Secțiunea 2 Boița – Cornetu a ajuns la constructorii turci din asocierea Mapa – Cengiz.
Având în vedere termenele din contractele semnate, inclusiv pentru secțiunea tunelurilor din Autostrada Lugoj – Deva, secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu estimează că vom putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța la Nădlac chiar din 2027. Rămâne de văzut în ce an va deveni realitate visul românesc al autostrăzii transcarpatice.
A7 Ploiești – Pașcani
Sau Autostrada Moldovei. Finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a propulsat A7 în rândul autostrăzilor prioritizate la construit. Din cele 13 loturi de la Ploiești la Pașcani, până în prezent au fost semnate contracte pentru patru loturi: lotul Dumbrava – Mizil (Pizzarotti – Retter), lotul Mizil – Pietroasele/Stâlpu (Coni – Trace) și loturile 1 și 4 din tronsonul Buzău – Focșani (UMB).
Alte șase loturi au câștigători desemnați sau se află în perioada contestațiilor/reevaluărilor. Spre exemplu, tronsonul cu importanță simbolică, ce unește Muntenia de Moldova, este încă neatribuit în totalitate. Mai exact, pentru loturile din mijloc ale Autostrăzii Buzău – Focșani încă se așteaptă semnarea contractelor. Conform informațiilor ECONOMICA.NET, săptămâna viitoare vor fi desemnați iarăși câștigători, în urma reevaluării.
Amintim că ținta propusă de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu cu privire la A7 este desemnarea de constructori pe toate cele 13 loturi până la finalul acestui an. Având în vedere termenele de execuție prevăzute în contractele pentru A7, de până la 30 de luni, prima autostradă ce va uni două provincii istorice va fi cel mai probabil Buzău – Focșani.
A8 Tg Mureș – Tg Neamț
Și în acest caz, finanțarea prin PNRR a dus la impulsionarea proiectului. Astfel, capetele din A8 urmează să fie lansate la licitație în decembrie, potrivit estimărilor șefului Transporturilor.
Pe 22 noiembrie, au fost avizați în ședința Consiliului interministerial la Ministerul Dezvoltării, indicatorii tehnico – economici aferenți ultimelor două secțiuni de autostradă cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba despre secțiunea 1 Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și secțiunea 3 Leghin – Târgu Neamț, aferente Autostrăzii A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț, a anunțat atunci secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.
Acesta a mai dat detalii și despre Podul de la Ungheni, „care va veni în sprijinul consolidării relațiilor economice, sociale și frățești dintre România și Basarabia”. Pe 18 noiembrie a fost emis acordul de mediu pentru podul care face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.
A3 Ploiești – Brașov
Despre cea mai așteptată autostradă se poate spune că se află în impas. Asta după ce proiectantul a propus cinci variante de traseu, toate cu o valoare de peste 8,5 miliarde de euro. Prea scump, spune șeful Transporturilor care cere soluții mai ieftine. Având în vedere tergiversările cu completarea studiului de fezabilitate, precum și termenul de finalizare a contractului tocmai în 2025, șansele ca Autostrada Ploiești – Brașov să intre în construcție prea curând sunt foarte mici. Amintim că din traseul de circa 100 de kilometri al șoselei de mare viteză din Valea Prahovei, a fost construit ciotul de până la 10 kilometri lângă Râșnov.
A13 Brașov – Bacău
Cândva o prioritate în rândul autostrăzilor transcarpatice, Autostrada Brașov – Bacău a înregistrat un regres puternic, fiind abandonată de proiectant. Asocierea Search Corporation – Primacons a renunțat la contract, pe motiv că nu poate acoperi costurile cu studiile geotehnice. Cu câțiva ani pierduți, A13 o ia de la capăt. Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost relansată la finele lunii noiembrie.
„Autostrada Nordului”
Un alt proiect de unire a provinciilor istorice prin șosea de mare viteză care prinde contur este „Autostrada Nordului” Baia Mare – Suceava. Din păcate, proiectantul lotului Vatra Dornei – Suceava a cerut încetarea contractului.
Pentru tronsonul Baia Mare – Bistrița, pe 25 octombrie 2022, asocierea Quadrante Viaponte Consultanță SRL (lider de asociere) – Metroul SA – Capital Vision SRL a fost desemnată câștigătoare.
De asemenea, pe 10 martie 2021, a fost semnat contractul cu ofertantul declarat câștigător pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent lotului Bistrița – Vatra Dornei, Explan SRL.
Șase proiecte, șase legături care la finalul implementării ar trebui să faciliteze transportul și să dinamizeze relațiile economice între provinciile istorice. Câștigul pentru România pe termen lung, incomensurabil.
