DOCUMENTELE „SENSIBILE” ȘI SECRETE ALE DOSARULUI DE INFRINGEMENT PE PĂDURI. Guvernul a pregătit o variantă pentru publicul român, alta pentru Comisia Europeană

La Nostra Silva au ajuns documentele dosarului de infringement pe păduri (INFR(2020)2033), clasificate ca fiind „sensibile” și, ca atare, ținute secrete atât de autorități române, cât și de cele europene. Analizând aceste documente am luat decizia de a le publică, deoarece este în interesul publicului să cunoască mecanismele nedemocratice prin care se „rezolvă” probleme care au ținut prima pagină a mass-media națională și internațională – gestionarea pădurilor în România. Evidențiem, într-o sinteză destul de amplă, volumul semnificativ de informații.

1.La 13 februarie 2020 Comisia Europeană comunică României o scrisoare de punere în întârziere (încălcarea 2020/2033) prin care invită Guvernul României să prezinte, în termen de o lună, observații cu privire la acuzațiile aduse. Termenul de o lună este acordat prin raportare la “amploarea exploatării forestiere ilegale și incidentele recente violente provocate de exploatari ilegali delemne în urma cărora mai mulți pădurari și-au pierdut viața ” (pag. 36 din document). Demersul Comisiei Europene era justificat de o “plângere temeinică ” depusă de Agent Green, EuroNatur, Greenpeace și WWF, dar și informații publicate de autorități române :

•  potrivit unui raport al Curții de Conturi a României publicat în anul 2013, între 1990 și 2011 în România s-au tăiat 80 milioane mc lemn, respectiv 24% din volumul total tăiat în perioada menționată, cu o valoare de cel puțin 5 miliarde Euro.
•    potrivit datelor din Inventarul Forestier Naţional publicat în anul 2015 în „ perioada 2008- 2012 s-au tăiat ilegal 8,8 milioane mc de lemn, echivalentul a 49% din lemnul tăiat în această activitate”. S-a reținut și că apoi IFN pentru perioada 2014 – 2017 nu au fost făcute publice.
•  potrivit unei declarații a ministrului Costel Alexe în România se exploatau ilegal, în fiecare an, 20,6 milioane mc, Comisia Europeană, dând credit acestui ministru, concluzionând că exploatarea foerstieră ilegală din perioada 2013- 2018 a crescut cu 234% față de cea din perioada 2008- 2012.
•    răspunsurile (secrete) oferite de autoritățile române în perioada ianuarie 2017-iulie 2019 în ancheta EU Pilot [9002 (2016)] privind aplicarea Regulamentului UE nr. 995/2010. Comisia Europeană a concluzionat că România este afectată de deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor. S-a mai reținut că România nu efectuează în mod sistemic și persistent suficiente verificări cu privire la circulația masei lemnoase :
•   “ marii procesatori de lemn, care și-au dezvoltat capacitate de procesare considerabile în România, își acoperă intrările de lemn prin documente care creează apariția unor proveniențe legale, argumentând că nu este traba lor să identifice ilegalitățile din lanțul de aprovizionare” (pag. 20). ).
•    mai mult de jumătate din controalele efectuate de Statul Român în anul 2018 și în prima jumătate a anului 2019 au vizat județul Suceava și furnizorii unei singure companii – Holzindustrie Schweighofer (1535 controale din 2677) fiind aplicate sancțiuni de 408.700 Euro (pag. 21). Se confirmă încă o dată că în România compania Holzindustrie Schweighofer a fost, prin practicile sale comerciale, generatorul principal al tăierilor ilegale, cel puțin în ceea ce privește ceea ce privește rășinoasele.
• Comisia Europeană a „reuşit” să identifice şi o sursă de tăieri ilegale: vreascurile (!!!), care ar putea să fie colectate în mod ilegal şi apoi să fie astfel încât nu vor mai fi considerate material lemnos (pag. 22).
• sancțiunile aplicate în urma controalelor sunt derizorii de ordinul a câteva mii de Euro, în condițiile în care masa lemnoasă exploatată ilegal valorează milioane de Euro (pag. 22 – 23).

O altă acuzație a fost legată de faptul că autoritățile competente din România aprobă amenajamentele silvice fără să se asigure că acestea nu vor afecta în mod negativ integritatea siturilor Natura 2000 . S-a reținut că:

• amenajamentele silvice “ nu stabilesc obiective și măsuri de conservare” (pag. 24);
• amenajamentele silvice sunt autorizate de facto, puse în aplicare și numai ulterior fac obiectul unei evaluări de mediu (pag. 24 – 28);

S-a mai reținut că România nu a luat măsuri pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale în mai multe Situri Natura 2000 – fiind evidențiate cazurile din Situl Munții Maramureșului (la Borșa au dispărut 1300 hectare de păduri de conifere – în realitate, spunem noi, peste 10.000 hectare) sau siturile Frumoasa și Munții Făgăraș (în acest din urmă caz ​​în special pe versantul sudic – nota noastră – a se vedea cum Fundația Conservation Carpatia, prin practicile de achiziție a terenurilor forestiere, a încurajat parte din aceste tăieri ilegale ) [pag. 28 – 31].

În fine, Statutul Român a mai fost acuzat că nu asigură accesul publicului la adresa din amenajamentele silvice, respectiv la adresa privind mediul – fiind critice de către Comisia Europeană soluții definitive ale instanțelor de judecată din România (!!!) prin care au fost respinse acțiuni ale Agent Green de comunicare integrală a unor amenajamente silvice. S-a reținut de către Comisia Europeană că argumentele din soluțiile instanțelor române „ nu pot fi acceptate ” (!!!)

2. Prima reacție a Ministerului Mediului, deși deținea de ani de zile o corespondență cu Comisia Europeană(în mare parte secretă, nedestinată publicului) a fost să solicite, la 20 februarie 2020, prelungirea termenului de răspuns cu două luni motivând, printre altele, că scrisoarea de punere în întârziere, inclusiv anexele … “ numără 55 pagini ” !!! O solicitare similară de prelungire a termenului formulează, la 24 februarie 2020, și Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, justificând răspunsul presupune „ un amplu proces de evaluare, analiză și verificare ” către „ mai multe autorități naționale – centrale și locale”.

3.Comisia Europeană, la 26 februarie 2020, refuză prelungirea termenului de răspuns , având în vedere amploarea tăierilor forestiere ilegale și incidentele violente provocate de exploatatorii ilegali de lemne .

4. La 12 martie 2020Statutul Român răspunde scrisorii de punere în întârziere a Comisiei. În esență, furnizează următoarele apărări:

• se invocă din nou termenul prea scurt pentru răspuns, de „ doar o lună” – ca și cum autoritățile ar fi luate cunoștințe de aceste acuzații cu privire la gestionarea pădurilor numai la 12 februarie 2020 (pag. 1);
• se contestă cifrele folosite de Comisie cu privire la suprafața pădurilor virgine – respectiv se arată că sudiul Pin Matra (218.000 ha) „ nu este validat științific”, iar studiul PRIMAFARO (525.000 ha), face trimiere la „ păduri seculare ”, nedefinit în legislație , şi “ nu este validat ştiinţific ”, fără validarea datelor în teren. Conform Catalogului Naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, în anul 2019 suprafaţa lor era de 30.062,06 ha (pag. 1 – 3).
• a negatconfirmările cu privire la activitățile forestiere ilegale semnalate de alte autorități:
• cifra de 80 milioane mc evidențiată în raportul Curții de Conturi a României “ este greșit calculată”, fiind o “ eroare materială rezultată din greșită mutare a virgulei ” ( !!! ). De fapt, conform Statului Român, Curtea de Conturi ar fi identificat tăieri ilegale ce ar fi afectat “ 919 ha, iar nu 291.932 ha ”. Mai arată că “cifra de 80 milioane mc este contrazisă și de constatarea din același raport conform căreia în anul 1992 s-a atins nivelul maxim al tăierilor, cifra fiind de 281.517 mc ” (pag. 3).
• Inventarul Forestier Naţional „ nu verifică legalitatea unor tăieri”, iar „ orice presupuneri cu privire la tăieri nu trebuie prezentate ca rezultate ”. Ca atare “ se creează imaginea falsă că IFN a determinat volumul tăierilor ilegale din România ” (pag. 3).
• în lunile ianuarie și februarie 2020, doar un procent de 0,065% din transporturile de masă lemnoasă au fost identificate ca ilegale (6 transporturi din 9.226) [pag. 4]
• autorităţile române ar fi întocmit “ ghidul de bune practici”, “ harta zonelor de risc ”, “ planuri de control ”, “ memoriu de pază centralizat ”, iar cele 413 zone de risc evidenţiate de Inventarul Forestier Naţional au fost verificate de Gărzile Forestiere ( pag. 5 – 6).
• alte realizări erau gata de implementare: SUMAL 2, sistem de urmărire a tăierilor prin analiza imaginilor satelitare, valorificarea masei lemnoase ca lemn fasonat (pag. 7-8), dar și introducerea legislativă a unor „ sancțiuni mai drastice și disuasive” (pag. 9).
• a prezentat procedurile de evaluare de mediu desfăşurate pentru amenajamentele silvice menţionate de scrisoarea Comisiei (pag. 10 – 16), afirmând că autorităţile române “ desfăşoară în prezent analiza detaliată a respectării procedurilor de avluare de mediu pentru amenajările silvice”, pentru identificarea „soluţiilor”. punctuale” (pag. 16).
• a afirmat că “ nu este relevant” declinul suprafețelor împădurite din cele patru situri Natura 2000 indicate de Comisie, pentru că tăierile ar fi avut loc înainte de anul 2007, când au fost desemnate aceste situri (pag. 17).
• anchetele derulate de Agent Green au fost acuzate de RNP – Romsilva ca fiind “ mesaje distorsionate” (pag. 18).
• în ceea ce privește declinul suprafețelor împădurite, a prezentat situații care demonstrează că la “ cvasitotalitatea” siturilor Natura 2000 “ suprafața habitatelor de interes comunitar a crescut, iar starea de conservare este favorabilă ” (pag. 18 – 27)

5. la baza acestui răspuns al Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stat o analiză din 9 martie 2022 a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, semnat de ministrul Costel Alexe. În acest document care să dorească să rămână secret, ministrul Costel Alexe a combătut propriile poziții alarmiste prezentate în mass-media și conferințe de presă cu privire la volumul tăierilor ilegale și Inventarul Forestier Naţional.

6.La 2 iulie 2020, Comisia Europeană emite un aviz motivat , în care își mențin pozițiile inițiale din scrisoarea de punere în întârziere, le dezvoltă și, ca urmare a acestui aviz, este deschis cazul de infringement INFR(2020)2033 și a invitat România “ să ia măsurile necesare pentru a se conforma prezentului aviz motivat în termen de o lună a primei sale ”. Se răspunde, punctual, apărărilor Guvernului român

• proiectele de modificare a legii contravențiilor silvice și a Codului Silvic au fost considerate ca o recunoaștere a constatărilor din scrisoarea de punere în întârziere. S-a reținut că amenzile sunt disproporționat de mici în raport cu profitul obținut din introducerea pe piață a lemnului recoltat în mod ilegal. (pag. 31);
• în ce priveşte lemnul exploatat ilegal, argumentul cu virgula pusă greşitnu a ţinut . Guvernul României a contestat cifrele prezentate de Curtea de Conturi (80 de milioane mc de lemn recoltat ilegal în perioada 1990-2011) și a susținut că nicio cifră IFN II (20,6 milioane mc de lemn recoltat ilegal pe an) nu ar trebui luate în considerare.
• Comisia Europeană a subliniat că „ raportul Curții de Conturi este aprobat de către Parlamentul României. Prin urmare, în cazul în care Guvernul român contestă asigurarea furnizate de raportul Curții de Conturi, ar trebui să recurgă la mecanismele de drept național de înare/corectare a acestui raport. (…) În lipsa unei astfel de corecții, constatările Curții de Conturi cu privire la caracterul inadecvat al verificărilor, precum și cele referitoare la cifrele asociate continuă să fie valabile ”.

Cu privire la Inventarul Forestier Naţional, Comisia a constatat contrazicerile din argumentele României. Pe de o parte “ cifrele conținute în IFN II nu ar reflecta amploarea exploatării forestiere ilegale . Pe de altă parte, Guvernul a luat act de faptul că zona de risc a  fost stabilită în urma publicării rezultatelor IFN II. Acest argument este însă în contradicție cu declarația Ministrului Mediului care, pe baza rezultatelor IFN II, a recunoscut că aproximativ 38,6 milioane mc de lemn sunt exploatate anual în România, din care 20,6 milioane m³ pe an sunt exploatate în mod ilegal. ”.

• cu privire la Siturile Natura 2000, apărările penibileale Statului Român au fost desființate:
• s-a atras atenția că numai activitățile de exploatare ulterioare anului 2007 au fost luate în considerare în scrisoarea de punere în întârziere, și nu cele din perioada 2000 – 2007, invocat de Guvernul român;
• argumentul că suprafața habitatului era mai mare în 2016 decât în ​​2006 este greșit. A arătat Comisia Europeană că suprafața unui habitat și suprafața acoperită de pădure în interiorul aceluiași habitat nu pot fi comparate, deoarece acestea sunt diferite din punct de vedere conceptual.
• în fine, cu privire la majoritatea celorlalte acuzaţii, s-a reţinut că Statul Român nu le contestă sau acceptă implicit prin intenţia anunţată de a modifica legislaţia.

7. Din nou nepregătite, autoritățile române (ministrul Costel Alexe) a căutat să prelungească termenul de răspuns la avizul motivat de la 3 august 2020 la 3 noiembrie 2020. Comisia Europeană, la 30 iulie 2020, respinge prelungirea termenului de răspuns, invocând „ nevoia urgentă și interesul public ca operațiunile de exploatare forestieră sa fie în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii Europene”.

9. La 22 iulie 2020are loc o videoconferință între autoritățile române și Comisia Europeană. La 24 iulie 2020 ministrul Costel Alexe trimite o scrisoare post-conferință. Anexează o circulară trimisă instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. La 30 iulie 2020 , Virginijus Sinkevičius, comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit trimite o scrisoare ministrului Costel Alexe prin care solicită și rezolvrea unor aspete noi : revizuirea amenajărilor silvice, restaurarea habitatelor și a speciilor protejate, asigurarea accesului publicului la amenajamentele silvice.
10. La 3 august 2020România răspunde avizului motivat al Comisiei Europene. În numai 5 pagini se prezintă un calendar de rezolvare a acuzațiilor și de a introduce unele modificări legislative. Proiectele de acte normative sunt prezentate ca certitudini legislative , fără să se mai ia în considerare dezbateri publice reale. Una din soluțiile identificate: 60 de “parteneriate” semnate de ANANP cu diverse instituții publice și private. Remarcăm că, deși Guvernul solicită prelunigerului de răspuns cu 3 luni, invocând complexul dosarului, în 30 de zile în care nu a putut decât să încropească 5 pagini de argumente!

 11.La 13 august 2020ministrul Costel Alexe trimite Comisarului European pentru Mediu, pentru “ analiză ” proiectul de ordine cu privire la evaluarea de mediu a amenajărilor silvice și solicită un răspuns cu privire la “ conținutul acestui proiect de ordine ”. La 25 septembrie 2020 Comisarul European Virginijus Sinkevičius răspunde și arată, cu privire la proiectul de ordine, că „ anumite lucruri importante sunt încă necesare ”. Schimbările importante sunt indicate de angajații Comisiei Europene – se cer explicații, se solicită imperativ anumite anumite și se critică, conceptual, anumite abordări ale ministerului mediului (“nu se pot oferi certitudini cu privire la fapte negative ”).

12. În 16 septembrie 2020are loc o primă întâlnire între Comisie și autorități române. A fost prezentat proiectul de ordine de ministru pentru evaluarea mediu a amenajărilor silvice, iar Comisia a solicitat „ modificarea proiectului de ordine conform comentariilor Comisiei ”. Din discuțiile consemnate, rezultă că reprezentanții Comisiei au avut intervenții de detaliu pe proiectul de act normativ, impunând modificări care au fost „a acceptat ” de reprezentanții României.

13. La 24 septembrie 2020Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, trimiterea Comisiei Europene versiunea revizuită a proiectului de ordine de ministru pentru evaluarea mediului a amenajărilor silvice. Revizuirea sa făcut „ în conformitate cu angajamentele asumate în reuniunea care a avut loc în data de 16 septembrie 2020 cu reprezentanții Comisiei Europene ”. Se solicită un nou răspuns cu privire la conținutul proiectului de ordine.

14. La 30 septembrie 2022ministrul Costel Alexe anunță îndeplinirea misiunii de modificare a Codului Silvic – la 8 septembrie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 197/2020. Se arată că noul proiect de ordin pentru evaluarea de mediu a amenajărilor, ca urmare a unor „ comentarii și recomandări ” ale Comisiei, din 9 septembrie 2020, în conformitate cu videoconferința din 16 septembrie 2020, conținea „ o serie de angajamente pe care au nevoie de autorități. române și le-au asumat ”. Se comunică lista amenajamentelor silvice ce urmează să fie revizuite (peste 700). Se arată că în perioada august 2018 – august 2020 a fost identificat un volum de lemn tăiat ilegal de 609.689 mc , constatate5518 infracţiuni şi 36.070 contravenţii .

15. La 15 octombrie 2020are loc a doua întâlnire între Comisie și autorități române, între orele 13 – 14 ³⁰ . Comisia solicită noi clarificări până la 23 octombrie 2020 și insistă asupra tăierilor de conservare, care, potrivit Institutului Naţional de Statistică, zonă 58,1% din totalul tăierilor de masă lemnoasă, arătând că după anul 2015 tăierile din suprafeţe mai mici de 10 hectare au fost assimilate tăierilor de conservare. Astfel a fost generată următoarea situație: în 2019 au fost efectuate tăieri de conservare pe 33.456 hectare, conform prevederilor amenajărilor silvice, și pe 78.298 hectare în pădurile proprietate privată mai mici de 10 hectare. Conform autorităţilor române cifrele Institutului Naţional de Statistică „ au fost mărite artificial”.

16. La 6 noiembrie 2020, noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet , a informat Comisia cu privire la următoarea „progrese”:

• proiectul de ordine pentru evaluarea de mediu a amenajărilor silvice a fost publicat pentru dezbatere publică, la 4 noiembrie 2020, „ cu ultimele modificări agreate împreună cu serviciile Comisiei”. Se comunică și o listă cu 741 amenajamente silvice necesare să fie revizuite etapizat (totuși, la 28 noiembrie 2022, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, comunică, prin adresa 73290, că „ la nivelul ministerului nu există o situație centralizată la nivel național pentru amenajări) . silvice care se suprapun cu Siturile Natura 2000 SCI și SPA ” );
• se comunică modalitatea de emitere, de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, a condiţiilor specifice de marcare şi de exploatare a vegetaţiei din afara fondului forestier;
• se arată că SUMAL 2 urma să intre în vigoare la 30.01.2021, justificat de fapt că trebuiau introduse baze de destin pentru „ circa 4600 amenajamente silvice”, în suprafață de 5.933.128 ha, cu peste 1.100.000 de unități amenjistice, precum și precum baza de date cu proprietarii de fond forestier (peste 739.000 de “titulari” si circa 800.000 de proprietari) [ nu intelegem cum aceste informatii erau detinute de minister, la nivelul anului 2020 , in conditiile in care, prin adresa 73290 din 2022 , Ministerul Mediului , Apelor și Pădurilor a comunicat că “ nu deține date centralizate cu privire la numărul total a proprietarilor de terenuri forestiere ” și “nu are obligația legală de a deține un inventar al tuturor proprietarilor de terenuri forestiere la nivel național ”].
• în ce privește situația actualizată a activităților de control în perioada august 2018 – august 2020, Ministerul a comunicat că “ amenzile penale” aplicate pentru sustragerea de arbori sunt în număr redus, dosarele fiind finalizate “ cu condamnări penale sau clasări ”. Remarcăm că „specialiştii” ministerului nu ştiu că amenda penală este tot rezultatul unei condamnări penale…

17. la 10 mai 2021se comunică, din nou, Comisia Europeană proiectul de ordine de ministru pentru evaluarea mediei amenajărilor silvice, în condițiile în care se întâlnesc scrisoarea din 6 noiembrie 2020 se promisese că actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial cel mai devreme la 15 decembrie 2020. Pentru prima oară, Ministerul Mediului recunoaște impactul acestui act normativ: amenajamentele silvice care ar trebui revizuite „ mai multă parte din suprafața de fond forestier național ”, iar derularea procedurilor de revizuire a amenajărilor silvice „ specifice un efort logistic, financiar și tehnic semnificativ, atât pentru autoritățile române, cât și pentru proprietarii de pădure din România”. De asemenea, se arată că aplicarea procedurilor de revizuire va dura „ o durată de timp îndelungată ce poate determina un posibil blocaj al activităților care se desfășoară în fondul forestier național ”.
18. La 8 iunie 2021, între orele 14 – 16, are loc o nouă întâlnire între autoritățile române și Comisia Europeană. Reprezentanții Comisiei Europene solicită proiectelor de acte normative, iar reprezentanții României „ iau notă de aceste solicitări și vor reformula textul ” actului normativ, urmând a comunica actul modificat în termen de 15 zile. Autoritățile române li se lasă doar „libertatea” de a introduce modificări fie în ordine, fie într-o anexă acestuia…

19. La 25 iunie 2021se comunică Comisia proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice. Se prezintă explicații cu privire la habitatele deteriorate, cu privire la opreaționalizarea SUMAL și cu privire la accesul la mijlocul amenajării silvice.

20. La 26 ianuarie 2022, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Táncsoz , comunică informații actualizate cu privire la habitatele forestiere degradate din Siturile Natura 2000. Se solicită o reuniune în format fizic sau videoconferință cu experții interesate din serviciile Comisiei.

21.Discuții noi au loc la 12 aprilie 2022 , dată la care sa organizat o întâlnire bilaterală dintre Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor dl. Barna Tanczos și Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit dl. Virginius Sinkevicius .

•  Un aspect important discutat a fost cel cu privire la evaluarea strategică de mediu a amenajărilor silvice (AS), având în vedere suspendarea în diferite instanțe a celor două ordine de ministrucare reglementează aceste aspecte. Comisarul Virginius Sinkevicius a agreat includerea unor prevederi clare referitoare la revizuirea amenajamentelor silvice care se suprapun pe arii naturale Natura 2000 în proiectul de modificare a OUG 57/2007.
• Comisarul European a mai solicitat clarificareaprevederilor Codului Silvic care “ ar permite implementarea AS înainte de emiterea actului de reglementare de mediu ”.

22. Alte discuții au loc la 19 mai 2022. Statutul Român a invocat „ imposibilitatea acordării de compensații financiare proprietarilor de păduri pentru restricții de exploatare forestieră în ariile protejate în așteptarea aprobării unui nou amenajament silvic ”. La 19 mai 2022 Comisia Europeană a impus autorităților române (și a solicitat din nou, imperativ, acest lucru, prin scrisoarea din 8 iunie 2022 ):

• să facă SUMAL pe deplin operațional pentru cele patru situri Natura 2000 vizate de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor până la 30 iunie 2022, ca o etapă preliminară pentru ca aceasta să devină operațională pentru întreaga zonă până la sfârșitul anului 2022, inclusiv imaginile satelitare;
• să modifice Codul silvic și să abroge dis acest lucru care permite punerea în aplicare a amenajărilor silvice înainte de realizarea evaluărilor de mediu;
• să stabilească cadrul juridic astfel, pe de-o parte, amenajamentelor silvice, atât cele noi, cât și cele existente, care se suprapun cu siturile Natura 2000, să facă obiectul unei evaluări adecvate și al unei evaluări strategice de mediu;
• acordarea accesului publicului la amenajamentele silvice (obligația de transparență): toate amenajamentele silvice existente (care se aplică în prezent) să fie publicate pe pagina web dedicată până la sfârșitul anului 2022 și, în așteptarea acestui proces, să se răspundă în mod pozitiv la toate. cererile de acces la informații de mediu.

23. La 24 iunie 2022ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Táncsoz, comunică, pentru „ observații și comentarii ” proiectul de Ordonanță de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Se arată că proiectul de act normativ este justificat „ în contextul suspendării Ordinelor de ministru nr. 1946/2021, respectiv nr. 1947/2021 ”. Se comunică și un raport de progres privind identificarea habitatelor forestiere degradate.

24. La 30 iunie 2022ministrul Barna Táncsoz comunică Comisiei Europene:

• un răspuns la întrebările punctuale ale Comisiei exprimate în reuniunea din 9 iunie 2022 –anexa 1:
• autorităţile române au determinat că degradarea habitatelor forestiere nu există şi că „ din păcate, simplă schimbare de la pădure bătrână la pădure tânără a fost interpretată greşit ca degradare”.
• afirmațiile Comisiei privind deteriorarea/declinul/scăderea numărului de habitate nu sunt fundamentale. În realitate, spun autorităților române, pădurile „ au fost afectate de fenomene de doborâturi de vânt și atacuri infestări cu diverse insecte ce rod între scoarță și lemn – fam. Ipidae, fiind absolut necesară extragerea masei lemnoase respective. ”. Și pădurile regenerate reprezentă tot habitatul foretiere: în regulile Natura 2000 „ nu se precizează că doar un arboret de anumită vârstă (ex. bătrân) tipul respectiv de habitat, iar unul tânăr sau abia format regenerat nu”.
• perturbările din Siturile Natura 2000 Munţii Maramureşului, Munţii Făgăraş, Frumoasa şi Domogled – Valea Cernei „ sunt determinate de acţiunea anumitor factori care intensitate nu poate fi estimată (de exemplu, vânt puternic, zăpadă, ploi, fenomene de urcare, atacuri în masă produse). de insecte etc.)”.
• un proiect de OUG pentru modificarea Codului Silvic, astfel cum a fost solicitat expresde Comisie – anexa 2.
• lista de locații ce vor fi incluse în planul de reconstrucție ecologică – anexele 3, 3.1, 3.2, 3.3.
• raport de progres privind proiectul pilot pentru utilizarea imaginilor satelitare pentru monitorizarea nivelului național a exploatării vegetației forestiere și a tăierilor ilegale de arbori – anexa 4
• raport de progres cu privire la accesul publicului la amenjamentele silvice – anexa 5
• raport de progres cu privire la Aplicația SUMAL 2 – Contravenții (SNEICS).

Remarcăm că proiectul de OUG pentru modificarea Codului silvic, solicitat de Comisia Europeană, a fost pus în dezbatere publică la 4 noiembrie 2022 , cu anumite completări față de forma din iunie 2022.

La 14 decembrie 2022 Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență pentru completarea și modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii – OUG 177/2022 , publicată în Monitorul Oficial 1210 din 16 decembrie 2022.

În comunicatul de presă al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor se arată că prin ordonanța de urgență „ se completează legislația națională privind evaluarea de mediu a amenajărilor silvice, cerință a Comisiei Europene în Cauza 2020/2033 , determinată de fapt că prevede ordinea ministrului care reglementau acest aspect au fost suspendate de instanţa de judecată ”.

Avem o situație incredibilă care explică de toate documentele publicate de Nostra Silva sunt considerate „sensibile” și au un caracter secret :

1. după ce în scrisoarea de punere în întârziere și în avizul motivat Comisia Europeană a criticat soluții definitive ale instanțelor de judecată din România( !!! ) prin care au fost respinse acțiuni ale Agent Green de comunicare integrală a unor amenajamente silvice, reținând-se de către Comisia Europeană că argumentele din soluțiile instanțelor române „ nu pot fi acceptate ” (!!!)

2. la cererea Comisiei Europene, hotărârile judecătorești prin care, la cererea proprietarilor de păduri, au fost suspendate Ordinele nr. 1945, 1946 și 1947 ale ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nu sunt combătute prin căile legale de atac, cum se face într-un stat de drept , ci prin adoptarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, fiind impuse să prevadă identitatea cu cele suspendate de instanță. !

 Aşadar, problemele pădurilor sunt doar “ greşita mutare a virgulei ”, “ imagini false ” şi hotărârile judecătoreşti care “ nu pot fi acceptate ” de Comisia Europeană.  În rest, proprietatea forestieră din România o duce excelent, mai ales după ce e cumpărată de la români de fonduri de investiții străine…(nostrasilva.ro)