Economistul Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș – Bolyai Cluj-Napoca, anticipează „un tsunami” în 2023, ce se va manifesta prin creșteri de prețuri și dobânzi mărite, arată adevarul.ro. El explică în ce măsură e indicat sau nu să ne schimbăm economiile în dolari, pe fondul creșterii monedei americane.
Economistul clujean Radu Nechita susține că s-au făcut așa de multe greșeli în ceea ce privește politicile monetare inflaționiste și politicile energetice falimentare, peste care s-au adăugat problemele cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, încât urmează „un tsunami” pentru economia mondială.
„Suntem într-un hal de incertitudine extraordinar de ridicat încât un întreprinzător acum nu are nici cea mai mică idee cu privire la ce ar trebui să facă. Valul pe fundul oceanului s-a pornit, nu ai unde să te ascunzi decât fugind cât mai departe și cocoțându-te cât mai sus, în speranța că o să poți să scapi de valul respectiv”, a declarat Nechita pentru „Adevărul”.
Întrebat cum se va concretiza acest „val”, economistul explică: „Creșteri de prețuri: se va produce mai puțin și se va vinde la preț mai mare. Veniturile vor fi mai mici pentru că prețurile vor crește mai repede decât veniturile tale. Pentru cea mai mare parte dintre noi asta va fi realitatea”.
De asemenea, au crescut și vor crește dobânzile, spune specialistul, care menționează că vor scăpa cei care sunt „mai aproape de robinetul de bani, cei care au acces privilegiat la resurse pe care le pot lua cu forța, care-și pot vota ei înșiși salarii, pensii speciale, alocații și indemnizații sub toate numele, ei vor fi acoperiți, în timp ce toți ceilalți vor plăti”.
Economistul clujean vorbește despre ceea ce se poate numi „economikarma” pentru alegătorii care au aplaudat la politici ce aveau cuvântul „gratis” în ele. „Acum, speranța mea este, pe termen lung, că ei vor învăța că nu există nimic gratis. Cel mai scump lucru este cel împachetat ca fiind gratis. Îl vei plăti mai mult decât face și nu vei avea ce face. Noi acum vom ajunge de partea neplăcută a redistribuirii politicilor inflaționiste. Înainte, am fost de partea plăcută a redistribuirii. Acum vine factura”, spune el.
Pericolul continuării politicii inflaționiste: Germania 1920
Există două scenarii pentru a gestiona ceea ce urmează, spune cadrul didactic: oprirea inflației sau continuarea unei politici inflaționiste, concretizată printr-o mărire fără precedent a masei monetare.
„Se poate continua cu politica inflaționistă, așa cum s-a continuat în Zimbabwe, Venezuela, în istoria recentă sau așa cum s-a continuat în Germania anilor ’20. Germanii ar trebui să-și aducă aminte de ceea ce au însemnat anii ’20 pentru ei, când ceea ce cumpărai cu o marcă în 1920, cu doi ani mai târziu plăteai cu 1000 de miliarde de mărci. Rezultatul a fost că toată lumea a fost sărăcită, iar clasa mijlocie a fost ruinată”, explică Nechita.
Nechita crede că scenariul corect este cel care prevede oprirea inflației, care se traduce prin creșterea dobânzilor și eliminarea subvențiilor și a altor „gratuități” făcute de politicieni.
Economistul spune că trebuie oprită injectarea de masă monetară suplimentară în economie: „Acest lucru se traduce prin creșterea ratei nominale a dobânzii controlate de băncile centrale, respectiv dobânda pe termen scurt.”
Potrivit lui Nechita, băncile centrale „vor închide robinetul de bani”, vor da credite băncilor la dobânzi mai mari, iar acestea, la rândul lor, vor acorda credite mult mai greu decât înainte. „Rezultatul va fi o creștere a ratei dobânzii pe termen scurt la niveluri pe care nu le-am văzut de la sfârșitul anilor 70”, explică el, adăugând că oamenii trebuie stimulați să consume mai puțin și să economisească mai mult.
Schimbăm euro în dolari?
Nechita susține că astfel de măsuri de creștere a dobânzilor se pot vedea deja. „Rezerva Federală a SUA (banca centrală a SUA) a reacționat cu întârziere, dar mai repede decât europenii. Este motivul pentru care vedem întărirea dolarului comparativ cu euro, la niveluri de la momentul lansării euro, acum 20 și ceva de ani. Rata de schimb dintre două monede depinde de puterea de cumpărare a acelor monede. Dacă dolarul își pierde puterea de cumpărare în același ritm cu euro, rata de schimb nu se modifică. Dacă euro își pierde puterea de cumpărare mai repede decât dolarul, euro se va deprecia”, a explicat economistul.
Întrebat dacă este o idee bună schimbarea euro în dolari, economistul a răspuns: „Să încerci să bați piața valutară internațională care este conectată cu piața dobânzilor, tu ca simplu cetățean, e ceva foarte eroic”.
Nechita susține că nu recomandă mari schimbări valutare de acest gen în perioada care urmează pentru că nu se știe ce va întâmpla: „Poate că europenii se trezesc și își schimbă politica valutară, poate că doamna Lagarde (Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene – n.red.) va lua decizii conform mandatului Băncii Centrale Europene, care este de stabilitate a prețurilor etc. Sunt multe aspecte care complică analiza ratei de schimb”.
Legat de raportul leu-euro și evoluția inflației pentru aceste două monede, Nechita spune că acestea depind de politica monetară a Băncii Naționale a României, care, în opinia sa, până acum, a reacționat cu timiditate și cu întârziere: „Noi ne-am aliniat oarecum cu ce făceau cei din Banca Centrală Europeană. Acest curs euro-leu a fost menținut într-o marjă de relativă stabilitate”.
Cine plătește prețul inflației?
Economistul clujean susține că a început deja și va continua creșterea dobânzilor în România. Întrebat în ce măsură o creștere a dobânzilor ar putea pune în pericol economia, din cauza unei scăderi drastice a consumului, Nechita a răspuns că vor exista astfel de reajustări. „Inflația însă este toxică din foarte multe puncte de vedere. Unul dintre acestea este că în momentul în care avem injecție de masă monetară în piață, când dobânzile nominale sunt reduse artificial – și în România, am fost multă vreme cu dobânzile sub rata inflației – oamenii au fost „furați” prin inflație, în special cei care au economisit. Lor nu le plânge nimeni de milă! Cei care au luat bani împrumut la dobânzi mai mici decât normal, vor plăti prăjiturica mâncată mai repede atunci. Acum ei se găsesc de partea neplăcută a redistribuirii”.
