Grovu, a luat cinci vieţi pentru o funcţie. Prin acţiunile sale, a trimis la închisoare  oameni din zona Făgăraşului, Cluj, Timişoara şi Alba

Cinci partizani au fost capturaţi în vara anului 1955. Profesorul Ioan Grovu din Cârţişoara a fost trădătorul care i-a vândut Securităţii comuniste pe tinerii făgărăşeni. Din cauza lui Grovu şi a ofiţerului de securitate  Costică Nicolescu din Bucureşti, trimis preot în Ţara Făgăraşului, au fost executaţi prin împuşcare cinci tineri din satele făgărăşene.    Ioan Chiujdea, Gheorghe Haşu, Ioan Novac, Victor Metea, Laurean Haşu   au fost executaţi prin împuşcare în seara de 15 noiembrie 1957 la Jilava. Și Jean Pop din Lisa, capturat în 1956, a avut aceeaşi soartă.  Ioan Grovu a fost răsplătit cu funcţia de director la liceul din Victoria şi cu bani.   Cinci vieţi pentru  funcţie. Și astăzi mai tronează în liceul din Victoria fotografia profesorului trădător, în tabloul celor care au condus de-a lungul timpului această unitate şcolară.

Filmul trădării lui Grovu

Securitatea a reuşit penetrarea reţelelor de sprijin ale grupului de luptători anticomunişti condus de Ion Gavrilă Ogoranu, iar Ioan Grovu din Cârţişoara  a devenit principala piesă în capturarea partizanilor făgărăşeni. La Paştele anului 1955, Grovu i-a spus lui Olimpiu Borzea că împreună cu dr. Nicolae Burlacu va trece graniţa, spre Grecia. După câteva zile ofiţerul Costică Nicolescu a venit la Borzea cu o scrisoare de la Grovu, în care acesta relata că a ajuns cu bine la destinaţie, aflându-se la Salonic, Grecia, astfel „salvându-şi libertatea”. Era o invitaţie şi pentru cei din munţi, de care Nicolescu avea să întrebe în permanenţă în lunile următoare. Partizanilor li s-a propus plecarea în străinătate, chipurile cu ajutorul unei reţele de trecere a frontierei, care avea să-i ducă în Grecia. Planul prevedea plecarea mai întâi a lui Ioan Novac (Nelu) şi a lui Laurian Haşu (Leu), prin intermediul aceluiaşi Costică Nicolescu. Au fost amândoi arestaţi la 27 iulie 1955 într-un autobuz în Bucureşti. Apoi au plecat Ioan Chiujdea (Profesorul), care era bolnav, Victor Metea şi Gheorghe Haşu (Ghiţă), călăuză fiindu-le tot Nicolescu. Cei trei partizani au fost capturaţi în august 1955, deşi erau înarmaţi cu pistoale şi grenade defensive. De fiecare dată, acasă, la familiile lor, se primeau „dovezi” că respectivii au ajuns cu bine la destinaţie. Nicolescu a început să întrebe cu insistenţă şi de Ion Gavrilă, de ce nu apare şi el. Olimpiu Borzea însă nu-l văzuse niciodată pe liderul grupului. Borzea şi-a dat seama că Securitatea ştia de jocul său dublu. Aşa că a răspuns şi el pozitiv la solicitarea lui Nicolescu de a pleca în străinătate. Aflat într-o maşină pe drumul spre Giurgiu, a fost imobilizat şi a ajuns la Securitate. La anchetă aveau să i se pună benzi cu înregistrarea discuţiilor pe care le purtase cu Grovu, dar şi cu cumnatul său înaintea plecării. Reţinerea lui Olimpiu Borzea a fost înregistrată la 8 octombrie 1955.   Ioan Pop (Fileru) a reuşit să se ascundă mai bine de jumătate de an, dar a fost şi el convins să accepte plecarea „în Grecia”. După ce a parcurs o parte din drum cu trenul, însoţit de un agent, la Piteşti a urcat într-o camionetă în care se mai aflau 10 persoane, în realitate ofiţeri de Securitate. Pe şoseaua Piteşti-Mizil a fost imobilizat. Nu a mai apucat decât să le spună securiştilor: ,,M-aţi prins în capcană, tâlharilor“. A fost lovit peste faţă, apoi transportat la Bucureşti, unde s-au adunat numeroşi securişti să vadă o captură atât de importantă. Era 24 mai 1956. Interogatoriile au început în după amiaza aceleiaşi zile, primul dintre ele durând 18 ore şi 30 de minute (de la ora 15,00 până a doua zi la 7,30).

Turnător şi pentru Cluj, Alba şi Timişoara

Ioan Grovu a fost considerat sigur de către securitate. Documentele din arhiva CNSAS stipulează printre altele: ,,de la primele cercetări secrete a fost sincer şi a acceptat colaborarea cu noi. A dat dovadă de sinceritate şi loialitate. Este legat de organele noastre”. A fost şi motivul pentru care Securitatea l-a eliberat  în octombrie 1956. Poliţia politică a luat măsuri pentru lansarea legendei că Grovu s-a întors clandestin din Grecia. Scopul era utilizarea lui în continuare ca agent secret în zona Făgăraşului, dar şi la Cluj, Alba şi Timişoara.

Cum au fost capturaţi luptătorii

Au plecat în 31 iulie 1955, cu trenul, din gara Viştea de Jos, însoţiţi de Costică Niculescu. Leu şi Nelu Novac au primit costume noi de la Olimpiu Borzea, iar Niculescu le-a adus buletine noi. Li s-a spus că aşa vor pleca din ţară. Nu după mult timp a fost răspândită în Ţara Făgăraşului scrisoarea lor cum că au ajuns în Grecia.  În august au plecat şi Profesorul, Ghiţă Haşu şi Victor Metea. Tot pe filiera Grovu –Niculescu. La 7 octombrie,   Olimpiu Borzea a plecat la Bucureşti, tot la  Niculescu, să-l ducă şi pe el în Grecia. Au sosit în ţară  şi scrisorile lor.  În realitate, scrisorile erau scrise  din celulele Securităţii şi nu din însorita Grecie.  În primăvara lui 1956, şi Fileru cerea să ajungă în Grecia pe aceeaşi filieră, dar a  ajuns şi el  în faţa anchetatorilor.  Când Olimpiu Borzea ajunsese în casa lui Costică Niculescu, din strada Aman, nr. 42, din Bucureşti, tot pentru plecarea în Grecia,  a fost găzduit de acesta şi de soţia sa. Nici n-a bănuit că este trădat. A doua zi  s-a arătat, în vizită, ,,un unchi”, grec după vorbă.  Era colonelul de Securitate Iacob, ajuns apoi comandantul închisorii  Aiud. Borzea a fost  arestat şi dus direct în faţa generalului Nicolski. ,,Ai crezut că-ţi baţi joc de ministerul de interne? O singură zi de acţiune  contra voastră ne costă 72.000 lei”.  Un muncitor era plătit pe atunci cu vreo 300 lei lunar. Pentru toţi au urmat doi ani de chinuri, anchete, tortură. La 14 iulie 1957  au fost duşi la Sibiu, la proces. Au stat 5 zile în ,,Talpa Iadului, ,,Trei mormite” , nişte celule mici sub pământ de la securitatea Sibiu. A urmat apoi execuţia de la Jilava.

Cum au fost executaţi prin împuşcare cinci făgărăşeni

 Proces verbal de execuţie, (Vol. 10, fila 462)

,,Astăzi 20 noiembrie 1957, noi, Cpt. de justitie  Cojocaru Gheorghe, procuror militar din Procuratura Militara Bucureşti, însoţit fiind de tov. Georgescu Dumitru, secretar la Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară în baza delegaţiei nr. 0446/ 20 noiembrie 1957 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară în executare sentinţei 1369 din 26 august 1957 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, rămasă definitivă potrivit deciziei nr. 498 din 12 septembrie 1957 a Tribunalului Suprem, Colegiul Militar prin care s-a respins recursul declarat de condamnaţi în contra sentinţei sus menţionate şi executorie, potrivit adresei nr. 15779/ 1 noiembrie 1957 şi a Prezidiului Marii Adunari Nationale catre Ministerul Justitiei, Direcţia Tribunalelor Militare, ne-am transportat la Penitenciarul Jilava în vederea executării pedepsei cu moartea a condamnatilor:
1. Chiujdea G. Ioan, născut la 14 martie 1921 în comuna Berivoii Mici, raion Făgăraş, Regiunea Stalin, fiul lui Gheorghe şi Maria, necăsătorit, fără ocupaţie, cu ultimul domiciul în comuna natală
2. Haşu A. Laurean, zis Laur, (n.r. Leu) nascut la 23 octombrie 1921 în comuna Breaza, raion Făgăraş, Regiunea Stalin, fiul lui Alexandru şi Maria, necăsătorit, fără ocupaţie, cu ultimul domiciliu în comuna natală
3. Novac P. Ioan, zis Nelu, născut la 23 februarie 1930 în comuna Berivoii Mici, raion Făgăraş, Regiunea Stalin, fiul lui Petru şi Eugenia, necăsătorit, fără ocupaţie, cu ultimul domiciliu în comuna natală
4. Haşu A. Gheorghe, zis Rucăreanu, născut la 29 aprilie 1921 în comuna Pojorta,
satul Lisa, raion Făgăraş, Regiunea Stalin, fiul lui Andrei şi Zenovia, căsătorit, are doi copii, fără ocupaţie, cu ultimul domiciliu în comuna natală şi
5. Pop I. Ioan, zis Jean, născut la 21 ianuarie 1908, în comuna Indiana – Harbor, Ohio, SUA, fiul lui Ioan şi Varvara, căsătorit, are doi copii, cu ultimul domiciliu în comuna Lisa, nr 29, raion Făgăraş, regiunea Stalin
Ne-am transportat în comuna Jilava, unde se află Penitenciarul Jilava şi unde condamnaţii de mai sus sunt detinuţi şi unde a fost ales locul de executare al pedepselor date prin sentinta nr. 1369/ 26 august 1957 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Militare Cluj, rămasă definitiva şi executorie astazi 20 noiembrie 1957, orele 20, am sosit la penitenciarul Jilava, unde am găsit prezenţi pe Mr. Stanciu Dumitru, delegat din partea Administratiei de Stat, doctor Enescu Mihai, medicul Penitenciarului Jilava şi pe tov. Lt. Col. Ghiorghiu Mihai, comandantul Penitenciarului Jilava. La ora 20:30 fiind fixată execuţia, înainte de această oră fixată însoţiţi fiind de secretarul Georgescu Dumitru şi de comandantul Penitenciarului Jilava Lt.Col. Ghiorghiu Mihai am mers la celulele unde se aflau condamnatii Chiujdea G. Ioan, Haşu A. Laurean, Novac P. Ioan, Haşu A. Gheorghe şi Pop I. Ioan şi i-am încunoştinţat că a sosit timpul executării pedepsei pentru faptele săvârşite şi au fost întrebati dacă mai au ceva de mărturisit sau vreo dorinţă, la care condamnaţii au declarat ca nu mai au nimic de spus. La ora 20:30, după ce s-a primit raportul comandantului grupei de executie, Cpt. Sălceanu Gheorghe s-a dispus să se citească oamenilor din grupa de executie de către secretar dispozitivul sentinţei de condamnare şi expunerea faptelor săvârsite de condamnaţi.
După această s-a ordonat aducerea condamnaţilor care au fost aduşi sub excortă, care a însoţit pe condamnaţi până la stâlpii de execuţie, însoţit de comandantul penitenciarului. Condamnaţii au fost legaţi la ochi şi apoi de stâlpii de execuţie cu spatele către grupa de execuţie.
După îndeplinirea celor de mai sus, am ordonat comandantului grupei executarea, care s-a efectuat prin împuşcare pe rând.
Medicul Penitenciarului Jilava a constatat moartea condamnaţilor de mai sus. După 1 oră de la execuţie şi de la constatarea morţii de către medicul penitenciarului, cadavrele celor executaţi s-a dat în primire comandantului penitenciarului Jilava, pentru a proceda la înhumarea lor. Drept care s-a încheiat procesul verbal în 5 exemplare, unul ramânând la închisoarea Jilava, pentru a proceda la declararea morţii condamnatilor, pentru cauze legale, la ofiţerul stării civile, ale comunei Jilava.
Procuror militar Cpt. de justitie Cojocaru Gheorghe
Secretar Georgescu Dumitru
Medic dr. Enescu Mihai
Delegatul administratiei de stat Mr. Stanciu Dumitru
Comandantul Penitenciarului Lt. Col. Gheorghiu Mihai
Comandantul grupei de executie Salceanu Gheorghe

M.S.S. Regiunea Stalin07. 1953
CATRE M.S.S. BUCUREŞTI
(Vol. 20, fila 440)
Strict secret
Declaratiile lui Novac Petru, tatăl lui Nelu Novac, la închisoarea de la Baia Sprie. Caracterizarea bandiţilor:

•   Gavrila Ioan este un om inteligent, milos, nu minte, foarte credincios, se ruga foarte mult, era legionar convins, nu era pentru acţiuni criminale, s-a certat cu Haşu Andrei, de ce să iei de la om ceea ce nu-i poţi da, adică viaţa, evita situaţiile periculoase pentru ei. Sfătuia pe ceilalţi să se ferească, să nu facă vitejii. Spunea: să ne considerăm mai slabi decât adversarii noştri, ca atunci ştim să ne păzim. Din cauza acestei atitudini era considerat de Haşu Andrei şi Chiujdea Ion, ca fricos. Tinea foarte mult la mama lui şi la surorile lui. Sfătuia pe ceilalţi să se poarte ordonat, să nu facă greutăţi la oameni, ca să nu spună oamenii că ar fi nişte derbedei. Din cauza comportării, era simpatizat şi iubit de Novac Gelu, Metea, Şovăiala şi Ilioi. Sfătuia să citeasca orice găsesc. Nu era egoist. Ajuta pe fiecare cu ce avea el. Credea că prin 1955, se va rezolva situaţia lor prin înţelegerea dintre marile puteri.
•   Chiujdea Ion şi Haşu Andrei, credeau că va izbucni războiul. Chiujdea Ion se întelegea bine cu Gavrila Ioan. Chiujdea Ion ţinea mult la nepotul lui, Andrei Beleaua, ce locuieşte pe curtea părintească. Nu discutau despre gazdele lor.
•  Hasu Gheorghe era foarte religios, ţinea foarte mult la soţie şi la copii. Îi placea vânătoarea, era sănătos şi rezistent.
•  Hasu Laurean, fire liniştită, foarte credincios, nu vorbea aproape deloc. Când era ceva de lucru făcea singur, fără să i se spună.
•  Gelu Novac, inteligent, fire liniştită, sănătos, robust, nu vorbea mult.
•  Metea Victor, fire nervoasă, nu era bolnav, şi compătimea părinţii.
•  Ilioi Ion, fire foarte religioasă, şi compătimea părinţii, nu vorbea mult.
•  Şovăială Gheorghe, fire deschisă, vesel întotdeauna, inteligent, nu supăra pe nici unul, sănătos, robust.
•   Sofonea Remus, liniştit, inteligent, nu discuta, supărat că tătăl lui fusese arestat. (Semnat Petru Novac).

Securiştii de la Făgăraş

La conducerea Securitãţii care activa şi în Ţara Fãgãraşului erau sovieticul Alexandru Filipov, Ambruş Coloman, cãpitanii Deitel Ernest, Averbuch Izu, Gergely Francisc, Nagy Alexandru, col. Gheorghe Crãciun, cp. Cârnu Ion, Alexandrescu Stelian şi Stoica. Au mai fost printre aplicanţii de la Fãgãraş ale deciziilor monstruasei securitãţi Zãgan, Vlad, Stoica (Ciungul), Silaghi, Voinea, Gherghel, Alexandrescu (cu faţa ciupitã de vãrsat), Luca, Aldea, etc. Atunci, sute de tineri erau încadraţi într-o organizaţie condusã de ing. Gheorghe Toader care avea legãturã cu rezistenţa din Garnizoana Fãgãraş prin cpt Sabin Mare, cpt Partenie Cosma, organizaţia studenţilor şi muncitorilor din Braşov prin Ion Fulicea, fraţii Alexandru, Gheorghe Jimboi. La Sâmbãta de Sus se afla cu domiciliu obligatoriu prof. Nicolae Pãtraşcu, iar la Recea se afla gen. Vasile Mitrea. În 1948 au fost arestaţi foarte mulţi tineri din aceste organizaţii. În paralel cu aceste acţiuni, Securitatea a extins practica infiltrării ofiţerilor în localităţile din zona frecventată de partizani. Acestora urma  a li se găsi diferite slujbe: în comuna Cârţişoara – administrator al dispensarului; în comuna Cornăţel – funcţionar la oficiul de telefoane; în comunele Viştea de Sus şi Şomartin – vânzători la cooperativele săteşti; în comuna Lisa – funcţionar la Ocolul Silvic; în comuna Şinca Veche – muncitor la şantierul CFR; în comuna Merghindeal – muncitor la sonda din apropierea localităţii; în staţiunea climaterică din apropierea comunei Rodbav – administrator sau îngrijitor; în comuna Grid – colector de cereale; în comuna Felmer – funcţionar la primărie; în comuna Ungra – brigadier la Ocolul Silvic; în comunele Porumbacu, Viştea de Sus, Bruiu, Cincul şi Vaida Recea – pădurari. Şaisprezece ofiţeri urmau să fie implicaţi în această operaţiune.  (Lucia BAKI)