,,Eu cred că veşnicia s-a născut la sat./Aici orice gând e mai încet,/şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,/ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,/ci adânc în pământ undeva./Aici se vindecă setea de mântuire/şi dacă ţi-ai sângerat picioarele/te aşezi pe un podmol de lut./Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,/ca un miros sfios de iarbă tăiată,/ca o cădere de fum din streşini de paie,/ca un joc de iezi pe morminte înalte“.(Sufletul satului, de Lucian Blaga) Cum poți cuprinde frumuseţea și trăinicia satului făgărășean străjuit de munţii masivi ai Făgăraşilor şi de  cursul şerpuit al Oltului  decât citându-l pe Lucian Blaga. Viștenii de Sus au demonstrat de praznicul ,,Buna Vestire“  că satul lor este o autentică vatră de sat ardelean care şi-a păstrat peste vremi viaţa spirituală și datinile nealterate. S-a vorbit despre Viștea de Sus din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, iar tot de atunci oamenii locului demonstrează că satul lor are suflet şi istorie, are identitate, are valori ce trebuie păstrate prin portul popular unic, prin grai și datini. Festivalul de cântări bisericești reînvie viața comunității din Viștea de Sus în fiecare an de praznicul ,,Buna Vestire“, când se sărbătorește hramul bisericii din sat, edificiu construit în urmă cu 175 de ani.

Parada portului popular

Festivalul de cântări religioase de la Viștea de Sus a ajuns la a XV-a ediție și a fost organizat sâmbătă, 25 martie 2023 de  Biserica ortodoxă cu hramul ,,Buna Vestire”, Consiliul Local şi Primăria Viştea,  prin primarul Florin Ioani. Biserica satului a fost neîncăpătoare, sătenii îmbrăcați în port popular și invitații au participat la slujba religioasă oficiată de preotul paroh Marian Antinie. De la biserică invitații și participanții şi-au etalat frumoasele costume populare într-o paradă tradiţională organizată pe traseul de la biserică la căminul cultural. Culoare și strălucire a însemnat parada  acestui port popular păstrat peste vremi. Sunetul de toacă a însoțit alaiul prin dibăcia fraților Ștefania și Octavian Smădu din Victoria. În fața căminului cultural s-a imortalizat momentul începerii festivalului de pricesne.

Viștea de Sus, un centru spiritual pentru o zi

Sala de spectacole a căminului cultural din Viştea de Sus a fost frumos împodobită cu ţesături populare confecţionate de femeile satului, cu vechi icoane  pictate pe sticlă  şi cu ghivece flori, toate creând o atmosferă specială pentru festivalul religios. Peste 300 de participanți au ținut să fie prezenți la acest eveniment dedicat  muzicii religioase și sărbătorii ,,Buna Vestire“.  Pentru o zi, Viştea de Sus a devenit un adevărat centru spiritual. Cum era de așteptat, manifestarea a început cu rugăciunea ,,Tatăl Nostru“ spusă de protopopul de Făgăraș, pr Iulian Boac. Apoi,  a răsunat locul de cântările religioase închinate Maicii Domnului și Mântuitorului Iisus interpretate cu măiestrie de corurile bisericești prezente.

  •  ,,Păstrând tradiţia,  Festivalul de cântări  religioase ,,Buna Vestire” a ajuns la a XV-a ediție, după o pauză cauzată de pandemie. În  acest an vor urca pe scenă 10 coruri bisericești, majoritatea din Țara Făgărașului, dar și din județul Sibiu. Festivalul va fi prezentat, ca la fiecare ediție, de dr. Liliana Prodan. Avem invitați de seamă, protopopul de Făgăraș, pr. Iulian Boac, prefectul județului Brașov, Mihai Văsii, președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, primarii și preoții care au însoțit corurile prezente. Fiecare cor va prezenta câte două cântări” a spus primarul Florin Ioani.

Au vorbit audienței prefectul Mihai Văsii, președintele CJ Brașov, Adrian Veștea, care au mulțumit pentru invitație, lăudând organizarea și modul în care comunitatea păstrează tradițiile.  Preotul paroh Marian Antinie a prezentat importanța sărbătorii și rolul bisericii în comunitate, aducând mulțumiri IPS Laurențiu Streza care a binecuvântat evenimentul, așa cum a făcut-o în fiecare an.

10 coruri bisericeşti la festival

  • ,,Organizarea Festivalului ,,Buna Vestire” este un moment emoționant pentru localnici, pentru invițați, pentru noi toți care suntem aici.  La această ediție se întâlnesc 10 coruri parohiale din Țara Făgărașului și  nu numai“  a spus prezentatoarea evenimentului, dr. Liliana Prodan, prezentând fiecare cor.

Au urcat pe scena căminului cultural din Viştea de Sus corurile din: Orașul Victoria, Sâmbăta de Sus, Beclean, Gura Râului, Lisa, Șinca Nouă, Drăguș, Arpașu de Sus, Viștea de Jos și Viștea de Sus.  Conform regulamentului fiecare cor a cântat două pricesne.

  •   Corul bisericii ortodoxe  ,,Sfîntul Teodor Tiron” din Sâmbăta de Sus, preot paroh: Grigorie Moldovan

  • Corul bisericii ortodoxe  ,,Sfântul Ilie” din Victoria, preot paroh,  Adrian Magda

  •   Corul bisericii ortodoxe  ,,Adormirea Maicii Domnului” din Beclean coordonat de Claudiu Motrescu, primarul comunei,  preot paroh,  Gheorghe Cismaș.

  •   Corul bisericii ortodoxe ,,Adormirea Maicii Domnului” din Lisa, preot paroh,  Dudan Sergiu
  • Corul bisericii   „Sfântul Nicolae” din Șinca Nouăpr. Sorin Daniel Suciu. Deputatul Dumitru Flucuș a însoțit corul, ca membru.
  •   Corul bisericii ortodoxe  ,,Adormirea Maicii Domnului” din Drăguș, preot paroh   Gheorghe Roșca,
  •  Corul bisericii ortodoxe  ,,Adormirea Maicii Domnului” din Arpașul de Sus, preot paroh, Dobrin Marius Vasile, însoțit de primarul comunei, Constantin Văcariu
  •    Corul bisericii ortodoxe  ,,Sf. Arh. Mihail și Gavril”  din Gura Râului, preot paroh, Cătană Nicolae
  •   Corul bisericii ortodoxe ,,Înălțarea Domnului” din Viștea de Jos, preot paroh,  Marius Ioan Rus,
  •   Corul bisericesc ortodox ,,Buna Vestire” din Viștea de Sus, preot paroh,  Antinie Marian.

   Doi primari și un deputat, membri în cor

  • Corul bisericesc de la Beclean este coordonat de primarul Claudiu Motrescu. ,,Grupul coral de la Beclean este format din 20 membri, femei și bărbați. În fiecare an participăm la acest festival. Este o onoare pentru noi să urcăm pe scena festivalului de la Viștea de Sus. Am prezentat două pricesne“ a spus primarul Claudiu Motrescu.

  • Corul de la Arpașul de Sus a fost însoțit de primarul comunei Arpaș, Constantin Văcariu, membru în cor. ,,Am participat cu corul bisericii din Arpașu de Sus. Noi ne considerăm ca parte din Țara Făgărașului și participăm la evenimentele organizate în zonă. An de an venim la festivalul ,,Buna Vestire“ a spus primarul comunei Arpaș, Constantin Văcariu.

  • Chiar daă este departe de Viștea de Sus, Șinca Nouă a participat la festival. Din corul comunei Șinca Nouă a făcut parte și deputatul AUR Dumitru Flucuș. ,,Venim aici de la a doua ediție. Mă bucur că s-a reluat, după pandemie, această tradiție care dă viață satelor din Țara Făgărașului și a mișcării cultural tradiționale. Aici cântă coruri de amatori, dar care mențin vie tradiția satului. Mă aflu aici alături de satele făgărășene pentru că simt că aceasta este vocația mea și astfel îmi aduc contribuția la păstrarea tradițiilor“ a spus deputatul Dumitru Flucuș.

Istoricul festivalului

Festivalul de cântări religioase ,,Buna Vestire” a fost înfiinţat în anul 2006 de către Gheorghe Tabără, primar pe atunci al comunei Viştea ca o sărbătoare a parohiei ortodoxe şi a bisericii satului Viştea de Sus care are hramul ,,Buna Vestire”.

  • ,, Mergeam des la biserica din Viștea de Jos și vedeam cât de conștiincioase sunt femeile din cor,  nu lipseau de la biserică în zilele de sărbătoare și cântau  frumos.  Așa mi-a venit ideea festivalului. De la prima ediție oamenii s-au organizat și au făcut muncă voluntară. Cele mai multe coruri au participat  în perioada 2007 – 2009 când am impus și un regulament. Sunt mândru că la Viștea de Sus, într-un sat mic, se organizează o manifestare spirituală înainte de sfintele sărbători de Paști” spunea  fostul primar Gheorghe Tabără, inițiatorul festivalului.

În anul 2008 fesivalul de cîntece religioase ,,Buna Vestire” a fost  înscris la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Biserica satului, veche de 175 de ani

 

Biserica din Viştea de Sus datează de la 1848 şi a fost construită cu strădania bărbaţilor din sat. Pe când ei s-au înrolat în războiul civil de la 1848, construcţia n-a fost întreruptă, femeile, copiii şi bătrânii înlocuindu-i la edificarea lăcaşului de cult. Biserica este din piatră la bază are formă de navă, cu altar rotund şi trei cupole. Turnul a fost zidit mai târziu până prin 1856. Era pe atunci, la zidire, preot Ioan Banciu care a notat că a ajutat cu 100 de galbeni hangiul Vasile Polmolea, viştean plecat în ţară, care a mai donat şi un clopot. Toţi sătenii au făcut donaţii în bani şi bucate, iar pr. Matei Vulcan a împrumutat parohia cu bani. La 1889 s-a făcut prima reparaţie de 280 de florini, prin grija pr. Nicolae Clonţea şi a primarului D. Popa, în 1907 s-a zugrăvit de meşterul Gh. Badee din Braşov plătit cu 190 coroane. Pictura s-a realizat între 1946-1947 de pictorii Iosif Was şi Ioan Căzilă pe când preot era Nichita Bălescu. O reparaţie generală s-a făcut în 1965, iar în 1978 s-a introdus curentul electric. Clopotul cel mare de 300 kg a fost cumpărat în 1920 de viştenii din America, iar în 1957 a fost turnat din nou. Clopotul cel mic de 80 kg a fost procurat în 1897 pentru că primul clopot donat de hangiul Polmolea a fost dat la topit de armata austro-ungară. În anii curenţi, pr. Nicolae Albăceanu a organizat numeroase lucrări de conservare. La 27 august 2006 a avut loc sfinţirea bisericii cu hramul ,,Buna Vestire” de către IPS Laurenţiu Streza. În anul 2012 a fost edificată Poarta de intrare în biserică la iniţiativa fostului primar Gheorghe Tabără şi cu donaţiile sătenilor. De o parte şi de alta a intrării, poarta ne aminteşze de eroii satului căzuţi în primul şi al doilea Război Mondial, dar şi pe localnicul decedat la Sibiu în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Din 2015, paroh în sat este pr. Marian Antinie.(Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here