Zilele toride ar trebui să ne modifice inclusiv comportamentul alimentar, explică dr. Adria Rusu, nutriționist-dietetician, pentru Libertatea. Aceasta subliniază că inclusiv persoanele sănătoase pot suferi de deshidratare și avertizează că unele obiceiuri pe care le considerăm normale în zilele călduroase, precum consumul de multă înghețată sau ieșirea la un grătar, pot avea consecințe grave asupra sănătății dacă nu suntem atenți la cât și cum mâncăm.
Un val de caniculă s-a așezat, din această săptămână, în mai multe părți din Europa, SUA și Asia, atingându-se temperaturi record. Dr. Adina Rusu, secretar național al Colegiului Dieteticienilor din România și președinte al filialei din județul Iași, a explicat pentru Libertatea că și persoanele aparent sănătoase, care nu se știu cu vreo afecțiune, pot avea probleme cu temperaturile extreme în astfel de perioade. Dacă nu au o alimentație sănătoasă și dacă nu se hidratează corespunzător, inclusiv tinerii pot avea un risc crescut de deshidratare, indigestie, intoxicații alimentare și deficiențe de vitamine și minerale.
Specialistul atrage atenția asupra reflexului de a bea lichide foarte reci vara, pentru a ne răcori, spunând că acestea sting mai repede setea, uneori chiar înainte ca organismul să se hidrateze suficient de mult.
Lichidele trebuie băute în cantități mici pe tot parcursul zilei
„Temperaturile ridicate și creșterea activităților desfășurate în aer liber expun organismul uman la un risc mărit de deshidratare. Prin transpirație, corpul nu pierde doar apă, ci și săruri minerale și vitamine hidrosolubile, motiv pentru care, pe parcursul verii, ne putem simţi mai obosiţi şi lipsiţi de energie. Deși potolesc mai rapid setea, lichidele reci și cele carbogazoase pot «anula» senzația de sete înainte ca organismul să primească o cantitate suficientă de apă, crescând astfel riscul de deshidratare”, a explicat dr. Adina Rusu pentru Libertatea.
Iar în astfel de perioade, cei doi litri de apă recomandați zilnic nu sunt suficienți. Adina Rusu spune că, pe caniculă, persoanele ar trebuie să bea cu 20-30% mai multă apă față de cât beau în mod obișnuit. Iar apa trebuie băută treptat, pe tot parcursul zilei, nu e suficient să bei un litru dimineața și să crezi că te ține până după-amiază. „Contrar miturilor, putem consuma câteva guri de apă și înainte sau chiar în timpul meselor, aceasta ajutând procesele de digestie. Cei care nu pot consuma cantități suficiente de apă pe parcursul zilei, pot opta pentru infuzii din plante sau pot adăuga, în apa de băut, felii de fructe, castravete, ghimbir sau mentă, pentru a obține o băutură aromată, mai ușor de consumat”, a precizat dr. Adina Rusu.
Pe caniculă, cât mai puține alimente cu smântână, unt, maioneză sau prăjeli
Și meniul în sezonul cald, cu precădere în zilele caniculare, trebuie să fie adaptat. Conform nutriționistului, trebuie să aibă două caracteristici principale: să ajute la reintegrarea sărurilor minerale și a lichidelor care se pierd prin transpirație și să ofere organismului energia optimă, fără a necesita un proces digestiv greoi și obositor. „Este important să respectăm programul meselor principale, împărțirea alimentelor în porții mici ajutând la o mai bună distribuire a energiei pe parcursul zilei și la menținerea glicemiei la un nivel cât mai constant, astfel încât să ajungem la prânz şi la cină fără a avea o senzaţie puternică de foame. Este necesară reducerea consumului de alimente procesate, foarte condimentate și bogate în grăsimi, limitând preparatele care conţin, de exemplu, smântână, unt, maioneză sau prăjeli. Sunt de preferat alimentele proaspete, uşor digerabile şi bogate în apă, eventual gătite la aburi, astfel încât să beneficiem de o cantitate cât mai mare de vitamine şi de minerale”, a punctat specialistul pentru Libertatea.
O bună metodă de a recâștiga nutrienții pe care-i pierdem prin transpirație și pentru a ne adapta zilelor foarte călduroase este de a consuma fructe și legume proaspete, de sezon. Medicul spune că trei porții de legume și două-trei fructe de sezon pe zi ne pot ajuta în „lupta cu temperaturile ridicate din timpul verii”, dar și la păstrarea unor niveluri de energie ridicate pe parcursul unor astfel de zile.
Mâncarea grasă, făcută pe grătar, supra-încinge organismul din interior
Un pericol îl reprezintă, în aceste zile, mâncărurile grase, în special cele făcute pe grătar. Chiar dacă nu putem să ne abținem de la a le consuma, explică medicul, ar fi ideal să nu le asociem cu sosuri bogate în grăsimi, precum maioneză, sau cu băuturi alcoolice. „Deși ar trebui evitate, ar fi nerealist să așteptăm să lipsească mâncărurile grase din alimentația românilor, aflându-ne în plin sezon al grătarelor, când micii și ceafa de porc ocupă loc fruntaș pe listele de cumpărături pentru weekend. Aceste mâncăruri, prin conținutul lor bogat în proteine și în grăsimi, pot supraîncărca sistemul digestiv, ceea ce duce la o cheltuială semnificativă de energie pentru organism şi chiar la generarea, în urma digestiei, a unei cantităţi suplimentare de căldură”, explică medicul.
„Dacă, totuși, nu putem renunța la aceste produse, ar fi ideal să le asociem cu o salată de crudități care să ajute, prin fibrele conținute, la facilitarea digestiei și la echilibrarea meniului din punct de vedere nutrițional”, adaugă aceasta.
Consumul zilnic de înghețată nu e recomandat la copii
Medicul atrage însă atenția că riscurile nu sunt cele mai mari la adulți, care suferă dezechilibre în alimentație în principal în zilele libere și în concediu. În perioadele cu temperaturi foarte crescute din sezonul estival, copiii trebuie supravegheați suplimentar, pentru că „dezordinea din meniul lor se poate generaliza”. Mai multe studii care arată faptul că, pe perioada vacanței de vară, alimentația copiilor devine dezorganizată, având consecințe imediate asupra greutății și sănătății lor. Iar unele lucruri care pot părea ușoare și răcoritoare, precum înghețata, pot duce la complicații cardiovasculare în timp dacă sunt consumate zilnic sau în cantități mari. „Programul meselor principale ale zilei nu mai este respectat, cina este târzie, iar dulciurile sunt suplimentate și cu deserturile oferite de bunici. Deși este percepută ca fiind un desert mai puțin nociv, consumată zilnic sau în cantitate mare, înghețata furnizează organismului, pe lângă mult zahăr, și cantități mari de grăsimi saturate, asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Pentru a-i dezobișnui pe cei mici de consumul zaharurilor rafinate, putem prepara înghețată de casă, pe bază de iaurt și fructe, sau putem opta pentru salate de fructe sau budinci preparate acasă din ingrediente cât mai naturale”, a spus dr. Adina Rusu.
Trebuie să ne păzim de toxiinfecții și în propria bucătărie, nu doar pe litoral
Toxiinfecțiile alimentare în perioadele foarte calde nu sunt un risc doar la mare sau la restaurantele care nu depozitează corespunzător alimentele. Chiar și acasă trecem prin acest risc, crede dr. Adina Rusu, dacă nu depozităm și nu preparăm corect alimentele. Temperaturile ridicate favorizează contaminarea lor cu microorganisme patogene, crește riscul de gastroenterite și alte toxiinfecții alimentare, iar tot copiii sunt cei mai expuși. „Pentru a evita aceste riscuri, este necesar să fie respectată cu strictețe data de expirare a alimentelor, să fie spălate bine fructele, legumele și toate alimentele care sunt consumate crude, asigurându-ne că nu intră în contact cu alte alimente sau suprafețele de lucru murdare, evitând astfel riscul de contaminare, iar alimentele gătite trebuie să fie consumate în cel mai scurt timp posibil”, a mai explicat medicul. De asemenea, alimentele perisabile, cum sunt produsele lactate, deserturile pe bază de smântână, carnea și pește nu trebuie să fie depozitate la temperatura camerei, ci la frigider, iar alimentele decongelate nu pot fi recongelate, este sfatul ei. Agenția Națională de Meteorologie a avertizat că valul de caniculă așezat peste România va mai dura cel puțin până la finalul lunii iulie. La nivel mondial, Organizația Națiunilor Unite avertizează că valurile de caniculă vor fi tot mai intense în anii care urmează, iar oamenii trebuie să își facă propriul „plan de luptă” pentru a putea face față temperaturilor extreme.
