Prima societate de vânătoare apare în Țara Făgărașului în jurul anului 1.900 şi are sediul la Făgăraş. Această societate era condusă de vânători maghiari. După 1 decembrie 1918 societatea se reorganizează. În ziarul ,,Oltul” din 15 august 1919 se specifica: Societatea vânătorilor din Făgăraş şi jur, s-a reorganizat în adunarea generală ţinută pe 5 august 1919. În locul vechiului comitet al societăţii s-a ales cu unanimitate, un comitet nou, sub preşedinţia doctorului Octavian Vasu, prefectul judeţului Făgăraş. Au fost aleşi: subpreşedinte Teodor Popescu, secretar Gheorghe Bărbat, casier Iulius Greger, iar jurist Hariton Pralea. Cu această ocazie s-a hotărît ca toată corespondenţa precum şi limba dezbaterilor la societate să fie cea română. Statutele societăţii se vor revizui conform noilor cerinţe. Informația ne-a fost pusă la dispoziție de profesorul Pompiliu Trifonof de la Victoria în cadrul unui interviu.
Multe personalităţi au vânat în Munţii Făgăraşului
Munţii Făgăraş au fost călcaţi, de-a lungul anilor, de mulţi pasionați de vânătoare care au vânat pe văile munţilor şi au plecat acasă cu trofee de capră neagră, cerb, urşi şi porci.
- ,,În Țara Făgăraşului s-au marcat câţiva vânători. Aurel Comşa din Copăcel care a ajuns consilier silvic şi director în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, la Bucureşti. De tânăr a fost pasionat de vînătoare, la fel ca şi tatăl său. La vârsta de 18 ani avea împuşcaţi 18 urşi şi multe alte specii de vânat mare. Un alt vânător este, Octavian Dănilă Vasu din Arpaşul de Jos, care a fost prefectul judeţului Făgăraş imediat după Unirea de la 1918, iar din 5 august 1919 a fost numit primul preşedinte al societăţii de vânătoare din Făgăraş. Și el a fost un vânător de renume din Țara Făgăraşului” a explicat aceeași sursă.
Pe Valea Sâmbetei s-a vânat un țap alb, fenomen foarte rar
Ionel Pop a fost primul guvernator al Ardealului, după Unire sau comisar al Comisariatului pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, cu statut de ministru. Era nepotul lui Iuliu Maniu și un bun vânător. Acesta împreună cu Ieronim Stoichiţă arendau terenuri de vânătoare pentru capre negre pe Valea Sâmbetei, Valea Viştea Mare, Valea Viştişoara, Valea Ucea Mare şi Ucişoara. Ionel Pop venea în fiecare toamnă şi urca la munte cu cei doi paznici, Boantă Ion şi Boantă Galaction din Viştea de Sus şi Viştişoara. Acesta a iubit muntele, natura şi animalele şi aşa a scris numeroase cărţi în care descrie vânătoarea de capre negre din Munţii Făgăraşului, de pe Valea Sâmbetei amintind şi despre cei doi paznici. În cartea ,,Poieniţa ielelor” autorul descrie o vânătoare de capre negre de pe Valea Sâmbetei, în locul numit ,,Piatra Caprei” unde a fost vânat un ţap negru de culoare albă, fenomen foarte rar numit ,,albinism”. Și Mihail Saldoveanu a fost invitat la vânătoare în Țara Făgăraşului, prezenţa lui fiind relatată de autor în cartea ,,Valea frumoasei”.
Nicolae Ceauşescu vâna în Munţii Făgăraşului
În timpul regimului comunist mulţi demnitari au vânat în Munţii Făgăraşului. De la vânătorile de mistreţi şi capere negre n-au lipsit Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer. Pentru Ceauşescu s-a construit un helioport pe Muchia Netedu, între Valea Bâlea şi Valea Arpăşel, unde ateriza cu elicopterul atunci când venea la vânătoare de capre negre. Vânătoarea se făcea cu hăitaşi, toţi pădurarii din zonă erau adunaţi şi făceau goană. Tot vânatul care venea la standul lui Ceauşescu era împuşcat, indiferent că era capră, ied sau ţap” a mai spus profesorul.
