Dacă e vineri și e zi de post, faceți cunoștință cu o legumă de sezon, sparanghelul. Este delicat și rafinat, format dintr-o tijă cărnoasă cu un mugur în vârf, de culoare alb sau verde. De obicei se consumă fiert, cu maioneză sau sos olandez.
În tradițiile noastre culinare nu obișnuim să gătim și să mâncăm sparanghel, nu că ar fi mare filozofie, ține doar de educarea gustului. Avem și argumente nutriționale: e sănătos și dietetic, are multe fibre și minerale, are aport mare de potasiu și crește diureza.
Inconveniențe? Are vitamina K și interferează cu medicația anticoagulantă. Are multe purine, deci trebuie evitat în caz de gută.
Șase fire de sparanghel acoperă 30% din doza zilnică recomandată de acid folic cu numai 20 de calorii. Dacă e proaspăt și îl gătim minim are multă vitamina C și antioxidanți.
Conținutul mare de fibre ajută la accelerarea tranzitului și previne constipația. Spre deosebire de alte legume, în sparanghel predomină fibrele solubile (pectine și mucilagii) care au acțiune blândă și pot fi tolerate și de persoanele cu sensibilitate intestinală. Tot la capitolul fibre, de subliniat prezența unor fructozani cu efect prebiotic, care nu pot fi digerați dar ajung în colon și hrănesc microbiota.
Un procent de 80% din sparanghelul de pe piață este de culoare albă și doar 10% este verde. Să nu credeți că sparanghelul verde este un sparanghel alb necopt, culoarea și structura diferă în funcție de metoda de cultivare. Sparanghelul alb crește complet îngropat în pământ, la întuneric, de aceea rămâne alb și palid. Imediat ce vine în contact cu lumina soarelui se bronzează, devine roz-mov.
Sparanghelul verde crește în aer liber, la lumină, iar fotosinteza îi modifică și culoarea și consistența: conține clorofilă, deci e verde și fraged, poate fi consumat crud sau doar ușor tras la tigaie/rumenit pe grătar.
Sparanghelul trebuie cumpărat proaspăt, nu în conservă sau congelat. Sparanghelul alb trebuie musai fiert și ca orice legumă cu sulf poate da miros neplăcut și senzație de balonare. Dar merită disconfortul, este recunoscut și recomandat pentru efectul prebiotic, echilibrează bacteriile intestinale.
Sparanghelul verde poate fi mâncat crud. Ronțăiți-l ca atare, cu un pic de parmezan și oțet balsamic, iar pentru un gust complex se combină bine cu ou poșat și bacon sau înfășurat în jambon.
Sparanghelul merge ca aperitiv sau garnitură, în salate sau în supă cremă.
