Te-ai gândit vreodată cât de benefic poate fi frământatul de pâine pentru o persoană? Au fost scrise cărți pe această temă, iar numărul oamenilor din întreaga lume care se relaxează astfel este mare. Mulți au început această activitate în pandemie, pentru a se liniști într-o perioadă stresantă și incertă. Pe lângă rezultatul în sine, sănătos și gustos, această acțiune culinară aduce o mulțime de alte avantaje, pe care am reușit să le aflăm de la doi psihologi și psihoterapeuți, Cristian Stancu și Florentina Anghel.
„În inima fiecărui colț de bucătărie, în fiecare lingură de făină și în fiecare mișcare a mâinilor se ascunde o poveste despre vindecare și transformare. Frământatul de pâine devine o fereastră către universul interior al individului, oferind oportunitatea de a explora și de a reconcilia între emoțiile și experiențele trecute și cele din prezent”, a declarat psihologul Cristian Stancu pentru G4Food.
Astfel, frământatul pâinii nu este doar un proces prin care reușești să obții un preparat, acesta aduce și numeroase beneficii asupra stării mentale.
„Actul de frământare a pâinii poate fi văzut ca o formă de terapie experiențială, în care individul este invitat să intre în dialog cu propriul psihic. Prin mișcările ritmice ale mâinilor se eliberează tensiunea și se deschide calea către introspecție”, spune Cristian Stancu.
„Frământatul poate fi o tehnică de relaxare, de mindfulness, poate duce la creșterea puterii de concentrare, dezvoltă capacitatea de planificare și organizare, crește stima de sine. Poate fi o excelentă modalitate de eliberare a stresului, este o tehnică de relaxare musculară, dezvoltă creativitatea. Gătitul/frământatul pot ajuta în probleme de alimentație, dizabilități la capitolul învățare, ADHD, autism, depresie, anxietate”, explică psihologul și psihoterapeutul Florentina Anghel.
Mai mult decât atât, frământatul de pâine aduce cu sine, potrivit lui Stancu, „un sentiment puternic de conexiune și împlinire. În timp ce aluatul prinde formă sub mâinile noastre, simțim că participăm la un act ancestral de creație și nutriție. Aroma îmbietoare a pâinii proaspete și gustul său reconfortant ne aduc aminte de momente de bucurie și sărbătoare din trecut, oferindu-ne o senzație de acasă în mijlocul haosului lumii moderne”.
În timpul pandemiei, numărul persoanelor care s-au apucat de frământat pâine a crescut, iar acest lucru nu a fost deloc întâmplător. Restricționarea activităților, cât și sentimentele de incertitudine și izolare au contribuit la practicarea acestei activități.
„Gătitul în casă a fost foarte la îndemână și necesar în același timp, fiind nevoiți să ne preparăm singuri hrana. Frământatul a fost o bună ocazie de a ne juca și de a ne aduce laolaltă pe toți membrii familie în ideea de a ne bucura de îndeplinirea unui scop comun”, potrivit Florentinei Anghel.
„Într-o lume marcată de separare fizică, actul de a lucra cu mâinile noastre și de a crea ceva tangibil oferă o senzație de scop și înțeles într-un context adesea confuz și copleșitor”, a adăugat Cristian Stancu.
Este bine de știut că activitatea nu se adresează doar pasionaților de gastronomie, din contră, sunteți cu toții invitați, de la mic la mare, să experimentați această activitate terapeutică O pot face toți cei care își doresc să exploreze și să își vindece emoțiile într-un mod profund și tangibil, „de la cei care caută o modalitate de a exprima creativitatea și de a-și găsi echilibrul interior până la cei care se confruntă cu traume sau tulburări de anxietate”, potrivit lui Cristian Stancu.
Se adresează, potrivit lui Anghel, tuturor grupelor de vârstă, începând de la 1 an până la vârste foarte înaintate. „În cazul copiilor aceasta poate fi o excelentă activitate prin intermediul căreia își pot dezvolta motricitatea și capacitatea de concentrare. Frământatul poate fi benefic oricărei persoane, indiferent de vârstă sau de sex, poate fi făcut și de către persoane cu diverse dizabilități mentale”.
De asemenea, frământatul de pâine nu este singura activitate culinară care te poate relaxa și care poate avea un rol terapeutic. Există și alte opțiuni în materie de gătit, pe care cei doi psihoterapeuți ni le-au prezentat.
„Alegerea ingredientelor, spălarea sau tocatul acestora, ne pot antrena simțurile, capacitatea de concentrare, atenția, coordonarea, răbdarea, capacitatea de a ne organiza”, spune Florentina Anghel.
„Gătitul în general poate fi considerat o formă de terapie culinară. Procesul de a alege și pregăti ingredientele, de a experimenta cu arome și texturi, și de a împărtăși mâncarea pregătită cu cei dragi poate aduce o serie de beneficii terapeutice, inclusiv reducerea stresului, creșterea stimei de sine și întărirea legăturilor sociale”, a explicat Stancu.
