Spins gratuite pe bani 2025

  1. Codul promotional bonus casino online: adevăratul test de rezistență al minții de jucător: Nu, cazinoul are o gamă completă de jocuri obișnuite care rulează alături de jocurile pentru adulți.
  2. Casino cu bonus Brașov: Trucurile murdare ale promoțiilor de pe net - Deși incredibil de ușor de învățat, sloturile vin cu runde bonus și funcții suplimentare, care necesită puțin timp pentru a prinde.
  3. De ce „cele mai bune casinouri online” sunt doar altă iluzie a marketingului: Cosmo Casino lansat în 2025 acum le plasăm în centrul atenției.

Jocuri cu slot câștigător

Celebrul mit al „cele mai bune cazinouri fara licență” dezvăluit în fapte, nu în reclame
Acest lucru este pur și simplu inacceptabil în această zi și de vârstă și WebMoney este în măsură să ofere tranzacții de mare viteză și un cost relativ scăzut.
Casino bonus cu depunere Skrill: Cum devine o nebunie birocratică și nu un miracol financiar
Acesta este un alt domeniu al acestui Jellybean review Canada, care ne-a mulțumit considerabil.
Summit-ul din 2025 a atras numeroși petrecăreți de divertisment și aventuroși din peste 50 de țări pentru a vedea minunile pe care Nepalul le are de oferit.

Jocuri cu română păcănele mobil gratis

Jocuri casino online Galați: unde iluziile devin realitate (nu)
Dar, când vine vorba de alegerea jocurilor de cazino, există o varietate de jocuri în Australia pe care le puteți juca online.
500 lei bonus fara depunere casino – Ce înseamnă cu adevărat pentru jucătorii sătui de iluzii
Nu există lipsă de sloturi la Cazinoul online 22bet fără îndoială - iar cele noi proaspete sunt adăugate destul de regulat, colecția deja extinsă crescând cu noi titluri și noi furnizori care se adaugă la listă.
Casino bonus cu depunere Skrill: Cum devine o nebunie birocratică și nu un miracol financiar

Acasă De actualitate Foto și Video. Festivalul Cepei Roșii, la Mândra. Timp de două zile,...

Foto și Video. Festivalul Cepei Roșii, la Mândra. Timp de două zile, participanții au putut descoperi  viața satului făgărășean, cu portul popular și tradițiile de secole

0
1165

Festivalul ,,Cepei Roșii“ a adunat la Mândra din Țara Făgărașului localnici din toate satele făgărășene. Portul popular din Țara Oltului a fost în prim plan, participanții fiind mândri că au încă o ocazie pentru a-și promova portul specific salului lor. La troița de lângă biserica de pe deal, monument istoric cu hramul ,,Sfânta Treime“,  a fost o adevărată expoziție a ținutei vechi de secole. Lângă mândreni au venit sătenii din Beclean, Șona, Ileni, Părău, Veneția, Felmer, Șoarș sau Viștea. Aici a fost organizat un frumos spectacol printr-un veritabil duel de strigături. A răsunat locul  de vocile femeilor care s-au întrecut în strigături. Versurile strigăturilor păstrate din străbuni pe cale orală prezintă în întregime obiceiurile  și totodată bucuriile și grijile oamenilor. Ele sunt laudative de cele mai multe ori, dar și critice sau ironice. În orice fel ar fi însă, strigăturile aduc buna dispoziție și veselia participanților.    ,,Nouă nu ne e rușine, că suntem gătite bine“; ,,Deschide-vă-ți porți în două/ Că venim cu lume nouă/ Deschide-vă-ți porți în patru/ Că venim din altu satu“ au fost câteva din versurile strigăturilor.

  • ,,Vrem să păstrăm tradiția și să o ducem mai departe. Este al treilea an în care organizăm festivalul Cepei Roșii la Mândra și care  adună participanți din toată Țara Oltului și nu numai. În comuna Mândra avem obiceiuri frumoase, avem un port popular unic și ar fi păcat să nu-l promovăm. Timp de două zile satul, ulițele și gospodăriile sunt deschise pentru toată lumea“ a spus Șerban Ioan Taflan, primarul comunei Mândra.

Prima zi a festivalului

A  3-a ediție a festivalului ,,Ceapa Roșie“ a început sâmbătă, 24 august, și a continuat și duminică, 25 august a.c.  Organizatorii manifestării au fost  Primăria şi Consiliul Local al comunei Mândra, proiectul fiind cofinanțat de Consiliul Județean Brașov din bugetul alocat activităților cuulturale.  În cadrul  festivalului a fost pregătit un program diversificat, cu distracție, obiceiuri renăscute, activităţi sportive, dar și spectacole artistice. Un moment aşteptat de localnici a fost  conferinţa „Nu putem creşte fără rădăcini” pe care a susținut-o  părintele Constantin Necula în prima zi a evenimentului. Dar pe tot parcursul zilei au fost organizate o serie de activități. Între orele  10:00-12:00, s-a organizat  Cupa „Ceapa Roșie” la fotbal, Mândra 2024, între echipele satelor din comună și demonstrații de judo. Între orele 13:00-18:00, în grădina Oancii, s-a organizat o  petrecere la piscină. De la ora 18.00, participanții l-au putut asculta pe printele Constantin Nicula, la Cruce-n Deal. De la ora 21.00, s-a organizat un ceai dansant   cu muzică retro din anii ’80, cu DJ Tibi Dima – la Garaj30.

A doua zi a festivalului

Lumea s-a adunat la biserică pentru a participa la sfânta liturghie. Apoi, la Troiță, s-a organizat duelul de strigături și țipurituri între mai multe comunități din Țara Făgărașului și Maramureș. Invitați speciali au fost  Mioara Marinca, Viorica Cerbu și Asociația Rădăcinilor Străbune din Călinești împreună cu Asociaţia „IA Călătoare”, şi brunch cu plăcinte de casă, făcute de gospodinele din sat. Participanții au fost invitați apoi la o plimbare memorabilă prin sat, unde au găsit  mai multe porți deschise spre curți în care s-au organizat  diverse activități culturale. La Bibliotecă au întâlnit copii și dantelărese. La Garaj30 au putut viziona  o colecție pop-up de obiecte și povești locale din comunism. La Barbu-n curte s-a putut  mânca ciorbă de fasole cu ceapă. În  Gopodăria Tradițională a fost  pregătită o degustare de slănină cu ceapă și pită de casă, dar și  un mic târg de produse locale. La  Biserica Sfânta Treime a fost expusă o pictură de la 1821, realizată de celebrul Sava Zugravul și restaurată sub îndrumarea pictorului Ștefan Câlția. Tot aici s-a realizat o expoziție de fotografii vechi,  parte din proiectul de arhivare digitală „Memoria Comunității”. De la atelierul de zestre contemporană Mândra Chic se putea pleca acasă cu cel puțin un suvenir local, autentic. La Muzeul de Pânze și Povești a fost prezentată povestea Suveicii ce colindă prin lume de peste 1 milion de km. La Râpă s-a instalat standul cu limonadă al copiilor din sat. La Târgul Mare, organizat la Troiță, participanții au putut alege cele mai bune preparate  street food, pe acorduri de muzică. Pe scena amenajată La Troiță au urcat rând pe rând  artiștii invitați: Ianis Șerban, Alesia Șoroagă, Elena Pirău și Laurențiu Begu, Larisa Bera, Daria și Rebeca Curea, Mioara Marinca, Viorica Cerbu, Mioara Greavu, Georgiana Pătrunjel, Elena Curticăpean, Carmina Tatomir, Flaviu Florea, Ansamblul Folcloric Junii Becleanului, Diana Gribincea, Sorin Urdea, Story Teller Orchestra, Bogdan Georgescu și Orchestra Analog, Ionuț Langa, George Rotaru. Un moment așteptat de public a fost cu părintele Cristian Pomohaci. Festivalul s-a încheiat cu promisiunea organizatorilor de a organiza edițai a 4-a. (Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.