Patru ani (2017-2021) a condus ADI ,,ISO Mediu“ Brașov primarul din Făgăraș. În această perioadă asociația n-a făcut nimic pentru implementarea SMID, dimpotrivă a pus bețe-n roate. Chiar și Curtea de Conturi a criticat activitatea asociației condusă de primarul din Făgăraș
- ,,Strategia de Dezvoltare a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară şi Serviciului de Salubrizare şi de management al deşeurilor nu a fost finalizată şi implementată“ arată raportul CC.
Și după ce a fost schimbat din funcție în aprilie 2021, acesta a acționat împotriva interesului asociației unde Făgărșul era membru și implicit a cetățenilor plătitori ai taxei de salubritate. A sabotat fiecare întrunire organizată în localitățile vizate pentru înființarea depozitelor ecologice regionale incluse în SMID de către CJ Brașov și ISO Mediu. A intervenit la Beclean, la Făgăraș a refuzat, prin mașina lui de vot din legislativ, să pună la dispoziție terenul pentru depozitul regional deși exista o HCL în acest sens. Acum se pare că implică pentru a incita cetățenii de la Părău să se opună construirii unui centru de selectare deșeuri, prevăzut în SMID. Dar primarul din Făgăraș nu face degeaba acest lucru. Este una dintre verigile grupului de interese de la nivel de județ care vrea să gestioneze colectarea deșeurilor de o firmă privată agreată pentru a-și asigura venituri generoase de la cetățenii județului. Afirmațiile sunt susținute de deciziile pe care le-a luat de când este primar și de când a intrat în vigoare Regulamentul European pentru gestionarea deșeurilor, în 2018.
A ajutat Fin-Eco să mărească taxa de depozitare deșeuri
Când ADI ,,ISO Mediu“ Brașov negocia un tarif pentru depozitarea deșeurilor la Fin-Eco, singurul depozit conform din județ, de 140,97 lei/tonă pentru primăriile din județ, primarul Făgărașului a semnat în numele municipiului, fără să ceară acordul Legislativului sau al cetățenilor, cu Fin-Eco tariful cerut de Operatorul Depozitului Ecologic de Deşeuri de la Săcele, SC Fin-Eco SA, de 199,96 lei/tonă plus contribuţia pentru economia circulară de 80 de lei pe tonă. Era un tarif mult mai mare decât cel pe care-l negocia ADI ,,ISO Mediu“ Brașov. Astfel, cu implicarea primarului de la Făgăraș, Fin-Eco a obținut o poziţie de monopol privat, forţând astfel o majorare a tarifelor de depozitare la groapa de gunoi. Decizia primarului Făgărașului a afectat interesul făgărășenilor. Să nu mai amintim că în fiecare an, la Făgăraș, taxa de salubritate este majorată de primar și consilierii locali loiali lui. Controlul încasării taxei de salubritate îl are tot primarul care a decis în mandatul trecut să preia acest serviciu la primărie. Prin sabotarea finanțării SMID la nivelul județului Brașov, cetățenii vor plăti tot mai mult serviciile de salubritate, respectiv colectarea și depozitarea. Asta în timp ce Salco Serv nu respectă contractul de salubritate, mai ales în privința transportului și selectării deșeurilor. Menționăm în acest sens depozitarea deșeurilor în locuri neautorizate de pe raza municipiului în loc să fie transportate la depozitul de la Săcele, transport inclus în taxa de salubritate. De asemenea, deșeurile selectate de cetățeni sunt preluate la grămadă de Salco și depozitate pe platforma chimică a fostului combinat, caz în care au fost aplicate amenzi de către Garda de Mediu, dar care sunt plătite tot de cetățeni și nu de cei responsabili de aceste nereguli.
Sfidează legislația în domeniul deșeurilor
Regulamentul European, intrat în vigoare în 2018, pentru gestionarea deșeurilor nu este respectat în România, iar județul Brașov nu face rabat. Deși se face vorbire de sortarea deșeurilor, firmele de salubritate nu fac altceva decât să încaseze taxele de salubritate de la cetățeni, colectând deșeurile la grămadă chiar și atunci când cetățenii le selectează pe fracțiuni. Este cazul Făgărașului unde Salco Serv nu respectă în niciun fel aceste norme europene. Conform Regulamentului UE la Groapa Ecologică trebuie depuse doar reziduurile care nu trebuie să depășească maxim 10% din totalul deșeurilor colectate. Mai mult, nu se mai pot construi gropi ecologice noi decât în cazuri extreme și doar cu aprobarea Comisariatul European de MEDIU, organism abilitat în acest sens. Sistemele de Colectare trebuie să aibă obligatoriu: Sortare, Tratare Mecano-BIologică a fracției umede din care să obțină compost care se va utiliza în mare măsură la fertilizarea solului. Deșeurile rămase trebuie reciclate pe categorii ca, plastic, lemn, textile, etc. Autoritățile locale nu au făcut aproape nimic pentru a se conforma regulamentelor europene în domeniu, ba mai mult au făcut sisteme care nu funcționează la randamentele la care ar trebui și/sau nu se încadrează în standardul minim obligatoriu.
Au căpușat bugetul sistemului de management al deșeurilor
Datorită intereselor personale și de grup, reprezentanții autorităților au indus populației falsa idee, că dacă deșeul este luat din fața casei și dus la o groapă de gunoi s-a rezolvat problema capitolului gestionare deșeuri. Astfel de interese au dus România în Infringement, o sancțiune dură aplicată de UE, în domeniul gestionării deșeurilor. Dar să le luăm pe rând. Autoritățile publice locale au promovat oameni ușor de corupt și de manipulat în funcțiile care presupun decizii cu privire la Managementul Deșeurilor, singurul scop al acestora fiind acela de a-și rezolva interesele personale sau de grup. Operatorii din domeniu au decontat sume importante în ultimii ani, dar nu au rezolvat problema deșeurilor conform prevederilor europene. România a primit bani de la UE pentru managementul deșeurilor în toate exercițiile bugetare de la aderare până astăzi, respectiv 2007 – 2013, 2014 – 2021 și 2021 – 2027. Pentru exercițiul 2021-2027 s-au primit fonduri structurale de aproximativ 32 mld Euro, iar prin PNRR alte 31 mld Euro. Aceste fonduri europene trebuia să fie cheltuite astfel:
- 36 % din totalul sumelor alocate pentru MEDIU,
- 22 % din totalul sumelor alocate pentru DIGITALIZARE
- restul pentru infrastructură
Altfel spus România dispune de 32 mld Euro (Fonduri structurale) + 31 mld Euro (PNRR) = 63 mld Euro din care 36% înseamnă 22 mld euro pentru MEDIU, respectiv pentru rezolvarea deșeurilor, sarcină ce revine exclusiv Autorităților Publice Locale precum Consiliile Județene și/sau Municipiile. Astfel, era obligatorie înființarea de către Consiliul Județean a unei Asociații de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) cu membri fondatori doar primăriile din județ, care să conceapă o Strategie de Management Itegrat al Deșeurilor (SMID).
SMID pentru județul Brașov este sabotat de interese
În județul Brașov a fost înființată această asociație, ,,ISO Mediu“ care are pe rol implementarea SMID de câțiva ani buni. Această strategie trebuie să cuprindă: stații de sortare care să acopere întreg județul, stații de tartare mecanico-biologică pentru tratarea fracției umede, insule de colectat gunoiul, pubele de gunoi suficiente, utilaje pentru colectare. Strategia prevede și modul în care trebuie colectat gunoiul și cum trebuie el sortat și reciclat. SMID-ul trebuie întocmit de personal specializat, iar Consiliul Județean a contractat firme de consultanță pentru întocmirea lui și pentru studiile de fezabilitate. Finanțarea acordată de UE pentru SMID este condiționată de modul corect în care sunt întocmite studiile de fezabilitate. Din nefericire toate SF-urile SMID-urilor din ROMANIA sunt vechi, iar tipurile de tehnologii selectate atât în aceste studii de fezabilite cât si în SMID-uri sunt la mâna expertului din interiorul acelei firme de consultanță. Același expert desemnat de Consiliul Județean va decide și câștigătorul licitației întrucât promovează o technologie pe care o cunoaște. Experții din România nu au expertiza necesară în practică, ci doar teoretică prin diplome si cursuri. Exemple de SMID-uri care au derulat deja acțiuni negative în domeniul deșeurilor sunt: Sector 3 București, Județul Alba, Județul Prahova și Județul Galați. În Europa există 3-4 firme care au experiența și capacitatea de a furniza sisteme care să funcționeze și să dea randamentul necesar conform regulamentului European.
Când este un proiect SMID eligibil
Dacă CJ are SMID-ul realizat de către un consultant bun si Studiul de Fezabilitate este la zi, atunci acel CJ este eligibil pentru următoarele etape:
- Cere o părere de la J.A.S.P.E.R.S. (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) referitoare la conceptualizarea corectă a proiectului lor. JASPERS este o instituție europeană care verifică proiectele mari (mature) și stabilește dacă sunt intocmite bine, dacă sunt fezabile, si dacă dau randament, astfel încât să se evite cheltuirea baniilor Europeni pe proiecte ineficiente.
- Cere finanțarea Europeană cu avizul JASPERS.
- Pregătește licitația cu instruire de la JASPERS și un caiet de sarcini corect pentru Poiectarea si Executarea SMID-ului, mai precis construcția stației de sortare și a stației de tartare mecano-biologică, dar și a altor sisteme dacă sunt justificate prin SMID. Procesele tehnologice pentru fracțiile umede și uscate sunt diferite și au costuri diferite de la construirea sistemelor până la operare, costuri care vor fi suportate de autoritatea locală. Fondurile europene sunt acordate pentru construirea sistemului, adică a instalațiilor necesare pentru colectare, sortare si compostare, pentru a ușura sarcina financiară a UAT-urilor. Costul de operare va fi suportat de către autoritatea locală după ce sistemul inițial a fost construit cu finanțare europeană. Numai autoritățile publice locale la nivel județean au dreptul să depună proiect pentru construirea SMID-ului.
Monopol pe colectarea și depozitarea deșeurilor
În județul Brașov există monopol pentru colectarea și depozitarea deșeurilor.
- ,,Numai firmele loiale lui George Scripcaru au colectat și depozitat la o groapă de gunoi privată și nu publică, chiar dacă responsabilitatea legală rămâne exclusiv la Autoritatea Publică Locală. Grupul de interese format din George Scripcaru, Marcel Butuza, Gheorghe Sucaciu și alții sabotează finanțarea SMID la Brașov, inducând populației falsa idee că doar un operator privat poate gestiona deșeurile. Astfel grupul urmărește să obțină o afacere pe viață pentru ei dar și pentru urmașii lor, încasând lunar sume mari de bani de la cetățeni și de la primării pentru “aranjarea” deșeurilor. George Scripcaru, Marcel Butuza și Gheorghe Sucaciu au deja și dezvoltă afaceri în domeniul gestionării deșeurilor, care să le aducă venituri personale și să creeze monopol în acest domeniu. Pentru a pregăti terenul acești indivizi au plătit mai multe materiale de presă pe această temă în mai multe ziare locale și a indus falsa idee că grupul loi vor salva populația de la a fi năpădită de gunoaie“ titrează argumentul.ro.
Ce intenții au păpușarii deșeurilor
- ,, Să construiască un sistem scump si cu costuri de operare mari, care însă nu va da randamentul necesar conform regulamentului European.
- Să fie singurii care să facă acest lucru creând un monopol.
- Să mărească costurile pentru autoritatea locală de la an la an. Și au creat această posibilitate pentru că vor putea presta doar cei din grupul lor aceste servicii, iar groapa de gunoi este controlată de omul lor. Acest grup de interese sabotează finanțarea SMID-ului, pentru ca afacerea deșeurilor să rămână la firmele lor. În acest sens oamenii lor se deplasează în diverse locuri cu impact asupra SMID pentru a demonstra că autoritățile nu sunt capabile să gestioneze problema deșeurilor, ci doar cele două firme private controlate de ei. Folosesc în această ecuație și ANRSC, instituție de unde apar voci care susțin prelucrarea deșeurilor de firme private și implicit pierderea finanțărilor SMID. Interesul acestui grup este să preia și conducerea ADI ,,ISO Mediu“ pentru ca prelucrarea deșeurilor să rămână la firmele private pe care le protejează. În spatele revoltei oamenilor care se opun înființării depozitelor ecologice, la Prejmer sau Beclean de exemplu, stă tot acest grup de interese. Astfel, grupul vrea să delege tratarea deșeurilor la una dintre cele două firme. SC FIN-ECO SA a premeditat blocarea autorităților în construcția unui depozit nou de deșeuri prin faptul că a obținut autorizare pentru a depozita o cantitate imensă de deșeuri, dar conform legii, C.J. poate construi un depozit nou, doar când groapa existentă va fi ocupată în procent de 75%. Capacitatea de depozitare reală a SC FIN-ECO SA este la jumătate față de cea autorizată, procentul de 75% aplicându-se la cea proiectată“ mai titrează argumentul.ro. (Lucia BAKI).